Ospat in piata lactatelor

Postat la 13 august 2007 1 afişăre

Pe principiul "cu cat mai bogata masa, cu atat mai multi meseni", industria lactatelor se bucura de un interes tot mai mare din partea investitorilor straini. Promisiunea cresterii pietei, cu peste 100% in numai trei ani, atrage investitorii: intr-o saptamana a intrat un nou concurent (SygmaBleyzer) si un altul s-a autoinvitat (Coca-Cola Israel).

Pe principiul "cu cat mai bogata masa, cu atat mai multi meseni", industria lactatelor se bucura de un interes tot mai mare din partea investitorilor straini. Promisiunea cresterii pietei, cu peste 100% in numai trei ani, atrage investitorii: intr-o saptamana a intrat un nou concurent (SygmaBleyzer) si un altul s-a autoinvitat (Coca-Cola Israel).

 

Cu cat e mai aspra concurenta, cu atat mai periculoase sunt sansele oferite de economia de piata. Partea leului si-o adjudeca doar companiile ce simt pulsul pietei, dar au si forta financiara pentru a-si dezvolta brandul, distributia sau capacitatea de productie. Solutia este, in acest caz, un parteneriat strategic sau vanzarea completa a afacerii.

 

Pentru prima varianta a optat Covalact, ce a fost preluata in proportie de 70% de fondul american de investitii SygmaBleyzer, tranzactia fiind evaluata, conform unor surse din piata, la 7 milioane de euro. Plasata in "esalonul al doilea" al pietei lactatelor, alaturi de firme ce inregistreaza anual cifre de afaceri intre 1 si 20 de milioane de euro, Covalact se afla intr-o criza de crestere. Lipsa capitalului pentru investitii, sustine Ioan Balan, directorul general si fostul actionar majoritar al companiei, a incorsetat compania intr-o cota de piata de 2% si cresteri anuale de 5-10%. Insa piata permite acum si cresteri anuale de 70%, asa cum arata vanzarile anului trecut pentru Albalact, singura companie romaneasca din "primul esalon". Cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, in linia intai din piata lactatelor se mai lupta, in afara de Albalact, Friesland, Danone, Hochland si La Dorna.

 

Preluarea pachetului majoritar al Covalact este prima actiune a fondului american pe piata romaneasca. Lansat in urma cu doi ani, fondul a atras pana in februarie anul acesta plasamente in valoare de 250 mil. euro, o participatie de 20% fiind detinuta de BERD. Noul actionar al Covalact, departe de a fi specializat in afacerile cu lactate, are tot interesul pentru acest domeniu, ce promite cresteri de peste 100% pana in 2010. Conform cotei negociate cu UE, Romania are dreptul sa proceseze anual 3,3 miliarde de litri de lapte. In prezent, mai putin de un sfert (1,3 miliarde de litri) din laptele produs anual in Romania (5,5 miliarde de litri) merge catre fabricile procesatorilor. Diferenta se regaseste in gospodariile fermierilor si, pana in urma cu cateva luni, in laptele vandut de tarani in piete, bazaruri sau la colt de strada. Legislatia europeana a ingradit, din momentul aderarii, practicile vanzarilor directe, iar vanzarea de lapte in piete a devenit prea costisitoare (datorita cheltuielilor cu avizele sanitar veterinare) pentru a mai fi rentabila. De castigat au pe de o parte comerciantii, care vand mai multe marfuri, dar si procesatorii de lapte, ce trebuie sa-si suplimenteze productia pentru a tine pasul cu cererea in crestere. Mirosul profiturilor din procesarea lactatelor atrage din acest motiv tot mai multi concurenti. In ton cu acestia, compania Coca-Cola Israel intentioneaza sa intre pe piata romaneasca a lactatelor, in parteneriat cu grupul german Muller, potrivit unui articol din editia electronica a cotidianului israelian Yediot Aharonot. Filiala israeliana a concernului Coca-Cola si-a inceput activitatile pe piata lactatelor inca din 2004, cand a cumparat compania Tara, miscare ce avea drept scop contrabalansarea nivelului scazut de vanzari de bauturi racoritoare. Intentiile declarate ale companiei Coca-Cola Israel sunt de a deveni un producator de talie internationala in domeniul lactatelor. La randul sau, grupul Muller, ce produce o gama larga de lactate, branzeturi si deserturi, are cea mai mare ferma de lactate din Europa, in Germania de Est. Proiectele de investitii ale celor doi parteneri - israelian si german - pentru piata romaneasca se refera si la posibilitatea de a prelua sau a dezvolta in sistem greenfield ferme de lapte atat in Romania, cat si in Bulgaria.

 

Toata efervescenta din domeniul lactatelor vine insa in continuarea planurilor sustinute de dezvoltare ale companiilor deja prezente pe piata, fie ca au deja branduri cunoscute de ani buni, fie ca abia si-au facut intrarea. Compania israeliana Tnuva a inceput deja din luna iunie a acestui an productia de iaurturi pe piata romaneasca, in urma unei investitii de 55 mil. euro. Pe piata sunt deja prezente iaurturile ce poarta numele companiei, urmand ca pana la finele anului Tnuva sa inceapa productia iaurturilor Yoplait, marca detinuta de compania franceza omonima, cu care israelienii au incheiat un parteneriat pentru piata romaneasca.

 

Cele mai recente miscari sunt dovada clara de interes a strainilor pentru piata romaneasca. Asaltul investitorilor promite sa continue, avand in vedere ca tinte pentru preluare sau parteneriat mai sunt. Intre acestea, de cel mai mare grad de interes se pot bucura doua companii aflate in primul esalon: Albalact, care a marcat in ultimii trei ani cresteri anuale ale cifrei de afaceri intre 50 si 70%, si La Dorna, companie dezvoltata de omul de afaceri Jean Valvis. Pentru bugete de investitii mai putin spectaculoase, si companiile din esalonul al doilea, "suratele" Covalact, se pot dovedi tinte bune - Brailact, Prodlacta Brasov, Lactag, fabricile din Targoviste si Harghita, companii cu o prezenta puternica la nivel local si regional. Majoritatea au facut investitii cuprinse intre 1 si 5 milioane de euro in ultimii cinci ani, inclusiv din fonduri SAPARD, si sunt in acest moment principalele variante de achizitii pentru companiile straine ce vor sa mai intre pe piata romaneasca.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Ospat in piata lactatelor
/opinii/ospat-in-piata-lactatelor-1010113
1010113
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.