În zilele noastre adevărul nu mai este un punct fix de referinţă, ci o monedă volatilă, tranzacţionată în piaţa haotică a informaţiei digitale. Social media a devenit un teren de luptă. Înainte ca o afirmaţie să fie verificată, aceasta poate fi deja virală, acceptată sau respinsă de milioane de oameni. În această eră a reţelelor sociale, inteligenţei artificiale generative şi manipulării algoritmice, ceea ce „pare” adevărat devine mai important decât ceea ce este adevărat. Cu consecinţe adesea dramatice în viaţa reală.

În România, campaniile de dezinformare despre pandemie, vaccinuri, războiul din Ucraina, alegeri au prins adesea rădăcini în grupuri de Facebook sau pe TikTok, unde lipsa de context şi de moderare creează un teren fertil pentru conspiraţii. Sunt multe exemple pe care le putem menţiona aici: teoria privind „sprayurile chimice din avioane” care ar fi „otrăvit” populaţia în timpul pandemiei, teoria privind vaccinurile COVID-19 care ar fi introdus cipuri în organismul uman sau informaţia falsă că refugiaţii ucraineni primesc alocaţii mai mari de la statul român pentru copiii lor decât copiii români - toate propagate viral de influenceri locali şi comentatori pseudospecialişti.

Un sondaj global comandat de UNESCO în 2023 a arătat că 85% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de influenţa dezinformării online, iar 87% consideră că aceasta a avut deja un impact major asupra vieţii politice naţionale şi va juca un rol în alegeri.

Sondajul a relevat că 56% dintre utilizatorii de internet îşi obţin ştirile în principal de pe reţelele sociale, în ciuda încrederii mai scăzute în informaţiile furnizate de acestea comparativ cu media tradiţională. Un alt studiu din 2023, publicat în „Global Knowledge, Memory and Communication”, a realizat o analiză sistematică a 37 de articole şi a identificat factori-cheie care contribuie la răspândirea ştirilor false pe reţelele sociale: nemulţumirea, modificările comportamentale, tendinţele de viralizare, înclinaţia naturală către negativitate şi scopurile politice. Studiul a evidenţiat şi provocările în controlul acestui fenomen, inclusiv autonomia individuală, ecosistemul rapid al reţelelor sociale, conturile false şi lipsa de alfabetizare media.

Tinerii de azi consumă majoritatea informaţiilor din social media, iar discernământul media nu este întotdeauna predat sau exersat, mai ales că în România nu exIstă încă educaţie media în şcoli. O postare virală are mai multă greutate decât o analiză de presă.

TikTok, în special, a devenit un canal puternic de formare a opiniei publice, la început doar în rândul tinerilor, dar în ultimii doi ani pentru orice categorie de vârstă. Algoritmul său extrem de personalizat funcţionează ca o cameră de ecou: cu cât consumi mai mult conţinut de un anumit tip, cu atât primeşti mai mult din aceeaşi sferă. Astfel, un adolescent curios cu privire la politică poate aluneca rapid într-un flux continuu de conţinut conspiraţionist sau extremist, fără a-şi da seama. Mai grav este că TikTok a fost deja identificat ca vehicul de propagandă de state autoritare. În 2022, un raport al UE semnala posibile tentative de manipulare electorală prin campanii sponsorizate pe platformă, în special în estul Europei. Acest lucru s-a văzut şi anul trecut la alegerile prezidenţiale din România. O investigaţie de zilele trecute a Global Witness arată că algoritmul TikTok direcţionează utilizatorii din România în proporţie de trei ori mai mare către conţinut politic de extremă dreapta decât către alte curente politice.

Şi inteligenţa artificială a devenit uşor un instrument al manipulării. Dacă înainte era nevoie de resurse considerabile pentru a produce o dezinformare credibilă, acum, un singur individ poate genera mii de ştiri false, imagini deepfake sau videoclipuri manipulate folosind instrumente AI precum generatoare de text, voce sau imagine. În România, în 2024, au circulat pe WhatsApp şi TikTok videoclipuri cu discursuri politice falsificate ale unor candidaţi, create cu AI. Chiar dacă au fost demontate ulterior, efectul asupra încrederii în sistemul electoral şi în candidaţi fusese deja produs. Ceea ce contează nu mai e corectitudinea, ci impresia lăsată în mintea publicului.

Tinerii de azi consumă majoritatea informaţiilor din social media, iar discernământul media nu este întotdeauna predat sau exersat, mai ales că în România nu există încă educaţie media în şcoli. O postare virală are mai multă greutate decât o analiză de presă. Şi ce să mai vorbim şi de încrederea care i se mai atribuie presei zilele acestea când există candidaţi la preşedinţie care o discreditează cu orice ocazie în faţa a mii de urmăritori din online.

Fenomenul are implicaţii directe asupra alegerilor pe care le fac: ce să creadă, ce valori să adopte, ce partide să voteze, să aibă sau nu încredere în presă şi jurnalişti. O generaţie care trăieşte într-un amestec de fake news, influenceri cu interese ascunse şi manipulare algoritmică este vulnerabilă la populism, la radicalizare şi la apatie democratică. Toate acestea le vedem de câteva luni în fiecare zi.

În lipsa unui consens asupra faptelor, democraţia devine o luptă între versiuni paralele ale realităţii. Politicienii nu mai au nevoie să mintă convingător, ci doar să creeze dubii. Adevărul devine relativ, iar opinia publică ajunge să fie divizată, fiecare cu propriile „adevăruri”.

În SUA, reacţia la condamnarea lui Donald Trump este un exemplu grăitor: deşi procesul a fost derulat legal, întreaga dreaptă conservatoare a lansat ideea că justiţia este „capturată” de stânga, justificând astfel viitoare represalii. Acest mecanism de victimizare strategică este tot mai des importat şi în Europa de Est. Din nou, avem exemplu şi în alegerile din România.

În final, alegerile noastre — politice, sociale, personale — depind de cât adevăr putem recunoaşte şi asuma fiecare. Ce putem face totuşi? Avem nevoie de o apărare individuală şi sistemică. Educaţia media este vitală si trebuie introdusă obligatoriu în programa şcolară: cum identificăm o sursă credibilă? Ce este un deepfake? De ce e periculos să dăm share fără verificare? Cum identificăm o imagine creată cu AI? De altfel, platformele trebuie obligate să arate cum funcţionează sistemele de recomandări, iar pentru TikTok avem nevoie de verificări şi corecturi asupra agloritmului problematic. După scandalul alegerilor de la finalul anului trecut, măsurile luate de reţeaua socială încă nu reuşesc să echilibreze conţinutul la care este expus un utilizator neutru. Şi avem nevoie şi de instituţii mai agile: justiţia, autorităţile electorale şi presa trebuie să reacţioneze rapid în faţa manipulărilor.   

Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium