Crescătoria de inorogi

Autor: Dorin Oancea Postat la 22 iunie 2015 424 afişări

Vă spun ceva următoarele nume: Wang Jin, Rocket Internet, We Interactive, Powa, FanDuel sau Blablacar? Sunt sigur că mulţi dintre cititori vor răspunde că nu. Şi ştiţi de ce? Pentru că nu creştem inorogi.

Crescătoria de inorogi

Să le luăm pe rând: Wang Jin este un miliardar chinez care construieşte, în Nicaragua, un proiect care i-a supărat rău pe localnici: un canal de trei ori mai mare decât Canalul Panama şi care va costa cel puţin 50 de miliarde de dolari. Este un proiect care face parte dintr-un amplu plan al guvernului chinez de construcţie a unui drum al mătăsii global, care include căi ferate şi navigabile sau drumuri. Nu este un act de bunăvoinţă: canalul lui Wang Jin ar permite, prin dimensiuni, submarinelor japoneze să treacă discret din Atlantic în Pacific, de exemplu. Dar despre asta, altădată, acum să-l ţinem minte doar pe Wang Jin.

Rocket Internet, We Interactive, Powa, FanDuel sau Blablacar sunt cinci dintre cei zece inorogi europeni care au apărut anul trecut. Într-un slang de business “inorogii” sunt companii care au ajuns să valoreze mai mult de un miliard de dolari, iar un studiu al companiei GP Bullhound a identificat 40 astfel de companii - un articol pe această temă veţi găsi în acest număr al revistei. Rocket Interactive, nou intrată în clubul inorogilor, este o afacere fondată de trei fraţi din Germania în 2007, deci a crescut în perioada crizei; este evaluată la 8 miliarde de dolari, iar menirea ei este de a crea start-up-uri online şi de a le creşte. O face cu succes, companii la care are participaţii au intrat deja şi ele în clubul inorogilor.

We Interactive este o companie de 3 miliarde de dolari, ce acţionează în spaţiul social media, Powa, de 2,8 miliarde dolari, se ocupă de soluţii pentru comerţ electronic, FanDuel înseamnă 2 miliarde de dolari şi entertainment digital, iar Blablacar (care acţionează şi în România) este pentru transportul cu maşina ceea ce Airbnb este pentru turism. Sunt afaceri antreprenoriale, care au lansat oferte publice şi la care au venit banii. Nu au în spate mari strategii - în urmă cu câţiva ani scriam de cei trei tineri nemţi pomeniţi mai sus, care au pornit Rocket Internet şi care s-au mulţumit să copieze modele de companii din Statele Unite, europenizându-le. Ulterior au vândut acele companii chiar americanilor, făcând sute de milioane de dolari.

I-am prezentat pe eroii acestui text; să facem acum amalgamul: să luăm de la Wang Jin determinarea şi amestecul de interes personal şi naţional. Vă va fi sunând indigest un astfel de amestec, dar cred că în curând acesta va fi regula, iar cine nu va înţelege asta va pieri. Şi mai putem lua de la start-up-urile enumerate lipsa de inhibiţii, capacitatea de a inova şi ştiinţa de a rezolva probleme simple - mâncare, transport, distracţie; oare le-am putea româniza pe toate?

Asta nu în sensul negativ al cuvântului. Unde vreau să ajung? România vrea creştere economică şi locuri de muncă. Iar românii trebuie să devină conştienţi că la baza capitalismului nu se află marele boss din spatele biroului, ci micul antreprenor. Iar un trai mai bun nu vine din vânzarea forţei de muncă ieftine, ci din antreprenoriat şi iniţiativă. Dar nu avem nicio afacere antreprenorială locală demnă să intre în clubul inorogilor, iar acesta este un mare minus pentru creativitatea noastră şi pentru softistul/antreprenorul român.

De aceea prezentăm în acest număr al revistei un număr de afaceri care mizează fie pe idei inedite, pe creativitate şi pe curaj. Nu vrem să facem un soi de top şi credem că mai există multe alte companii care sunt la fel de creative, de inedite şi de curajoase. Dar am vrea să arătăm oamenilor că se poate şi să determinăm societatea să îşi propună să creeze un unicorn în următorii doi ani, primul din estul Europei. Este perfect posibil. În Europa se nasc în medie trei unicorni pe an, iar un investitor câştigă de pe urma unuia de 54 de ori suma investită, spun statisticile. Ce poate fi mai tentant? Trebuie, repet, doar determinarea lui Wang Jin şi puterea de a se impune a celor trei tineri nemţi, grefate pe creativitate şi stăruinţă.

Tabloul este, desigur, cu un unicorn: „Fecioara şi unicornul“, o frescă din Palatul Farnese din Roma, semnată de Domenico Zampieri.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
editorial,
dorin oancea,
opinie
/opinii/crescatoria-de-inorogi-14476125
14476125
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.