Când vom vedea prima şcoală a unui antreprenor român?

Autor: Ioana Matei Postat la 17 iunie 2024 163 afişări

Când vom vedea prima şcoală a unui antreprenor român?

Lipsa de specialişti dintr-o serie de domenii este o temă de discuţie care se repetă de la an la an, în funcţie de ciclurile economice şi, de cele mai multe ori, are ca idee principală faptul că tinerii absolvenţi de facultate nu sunt suficient de bine pregătiţi pentru piaţa muncii, că programele teoretice nu sunt în acord cu realitatea şi cu nevoile companiilor prezente în România. De puţine ori am auzit soluţii concrete propuse din partea mediului de afaceri pentru această discrepanţă şi, în afara unor programe duale de pregătire realizate în parteneriat cu statul, de cele mai multe ori de companii multinaţionale, nu am auzit ca vreun antreprenor român să se implice, concret, în modelarea tinerilor ce ar putea cândva să lucreze în companiile lor. Deficitul de personal şi de specialişti în anumite domenii nu este însă o problemă românească şi în unul dintre articolele revistei curente veţi regăsi un exemplu de soluţie ce ar putea fi replicată şi de antreprenorii români. „În fiecare an, Marea Britanie se confruntă cu un deficit anual de 59.000 de ingineri. Eşecul de a aborda această problemă ar putea costa economia britanică 27 miliarde de lire sterline în fiecare an începând cu anul 2022. Pur şi simplu, avem nevoie de mai mulţi”, scriu reprezentanţii Dyson pe platforma companiei, motivând decizia de a se implica în formarea tinerilor ingineri. Simţind că minţile tinere strălucite nu ar trebui să rateze o carieră în inginerie, aşa cum aproape că era să i se întâmple şi lui, James Dyson a înfiinţat Fundaţia James Dyson în 2002 pentru a combate conceptele greşite despre inginerie şi pentru a lupta împotriva deficitului. Mai concret, prin intermediul Institutului Dyson, tinerii studenţi studiază pentru obţinerea unei diplome în inginerie, în timp ce deţin un loc de muncă real în departamentul de cercetare, design şi dezvoltare al companiei. Ei sunt ingineri la Dyson încă de la început. Până în prezent, Dyson a investit 31,5 milioane de lire sterline în Institutul Dyson, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Inginerii institutului nu plătesc taxe de şcolarizare şi primesc un salariu complet. Pe lângă studiile lor universitare, ei lucrează la proiecte reale alături de experţi din echipele globale de inginerie, cercetare şi tehnologie ale Dyson, în Campusul Dyson din Marea Britanie, dar şi în cadrul altor facilităţi de producţie ale companiei, uneori şi alături de echipe aflate pe un alt continent. Este mai mult decât un loc de muncă şi mai mult decât o diplomă, şi, deşi aspiraţia este ca ei să rămână mult timp după absolvire în companie, ei nu sunt legaţi de Dyson. Dincolo de faptul că au astfel posibilitatea să se implice în dezvoltarea unor proiecte reale, a unor produse care să fie lansate pe piaţă, ei pot avea şansa să lucreze alături de James Dyson, un personaj aspiraţional, asociat cu perseverenţa şi cu faptul că eşecul nu trebuie să stea în calea punerii în practică a ideilor, cât şi cu succesul unui inventator transformat în unul dintre cei mai bogaţi antreprenori britanici. Chiar dacă are o avere estimată la peste 13 miliarde de dolari, el îşi are biroul în continuare în campus şi nu ezită să discute cu viitorii ingineri despre proiectele în care sunt implicaţi. Mai mult decât atât, ei au posibilitatea să lucreze în echipe internaţionale, aflate chiar şi pe alte continente, încă de la început, reuşind astfel să îşi dezvolte şi abilităţile de multiculturalism atât de necesare în lumea pe care o trăim. În timp ce lamentările referitoare la gradul de pregătire a absolvenţilor români sunt destul de populare în mediul de afaceri, iniţiativele de acest tip sunt mai puţin răspândite pe piaţa locală. Deseori, marii antreprenori români, oamenii din spatele celor mai cunoscute branduri româneşti „stau ascunşi” – abia reuşim să îi găsim noi, chiar şi când vine vorba de realizarea unor articole menite tocmai să inspire noile generaţii înspre cariere de succes sau înspre dezvoltarea unor afaceri. Cum ar fi însă ca, în loc de orele de practică bifate doar pe hârtie, un tânăr student să-i poată face shadowing lui Daniel Dines, în biroul din Bucureşti, dar şi în cel din New York şi să fie şi plătit pentru asta? Dar să lucreze în cadrul depozitului eMAG, întâlnindu-l din când în când şi pe Iulian Stanciu? Sau în laboratoarele Ivatherm, vorbind despre cele mai noi produse destinate înfrumu­seţării cu Rucsandra Hurezeanu? Şi lista poate continua, pentru că există deja zeci de antreprenori români cu poveşti aspiraţionale, dar poate nu atât de dispuşi încă să inspire.

De ce nu fac mai mulţi antreprenori din România la fel ca Dyson? Abordarea inginerului britanic în susţinerea educaţiei şi inovaţiei poate fi o sursă de inspiraţie pentru ei. Doar prin investiţii şi implicare activă în dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţilor tehnologice, ei pot contribui la construirea unei societăţi mai bune pentru viitorul nostru comun.   

Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.