Publicitate underground
Din 400 de mii de bucuresteni care calatoresc pe sub pamant, mai mult de jumatate asteapta metroul stand cu ochii pe reclamele din statii. Cifra i-a convins pe advertiseri ca reclama vede bine luminita de la capatul tunelului.
Din 400 de mii de bucuresteni care calatoresc pe sub pamant, mai mult de jumatate asteapta metroul stand cu ochii pe reclamele din statii. Cifra i-a convins pe advertiseri ca reclama vede bine luminita de la capatul tunelului.
Publicitatea din metrou sta pe picior mare: panourile sunt vazute, teoretic, de cel putin 100 de mii de calatori care merg cu metroul in fiecare zi. Un studiu realizat de Operations Research pentru Euromedia si Beta Cons a creionat portretul robot al utilizatorului de metrou: are intre 35 si 49 de ani, studii medii si venituri la acelasi nivel si doar unul din patru respondenti a terminat o facultate.
Din zece calatori, sase privesc sigur panourile publicitare, arata cercetarea care a testat notorietatea reclamelor la metrou. Iar unul din trei respondenti este convins de faptul ca reclamele la metrou fac mai putina monotona asteptarea in statii. 58% dintre cei chestionati si-au amintit la prima optiune, fara sa stea pe ganduri, reclamele si statiile in care erau amplasate. Mai mult de jumatate din utilizatorii de metrou (59%) se uita la panouri des sau foarte des si numai 15% isi arunca privirea pe peretii statiilor foarte rar sau deloc. Indiferent ca vad sau nu panourile cu reclame, aproape jumatate dintre clientii metroului nu sunt deranjati de acestea.
Dintre statii, Piata Unirii vinde spatiu publicitar cel mai bine, urmata de Piata Universitatii. Statiile cu cea mai mare audienta potentiala sunt insa Nicolae Grigorescu si Piata Sudului, dupa cum spune Silvia Coserea, director de marketing si vanzari al Euromedia. Din punctul de vedere al calatoriilor, cumulat, cele mai mari statii de metrou - Unirii, Universitatii, Grigorescu, Victoriei si Romana - sunt vizitate lunar de aproximativ 500.000 de calatori. Acelasi studiu arata insa si ca unul din patru utilizatori calca intr-o luna doar prin doua statii. La polul opus, total nerentabile pentru companiile care vor sa-si creasca veniturile din inchirierea panourilor publicitare in metrou sunt statiile Titan, Aurel Vlaicu, Politehnica si Dristor Pasaj.
Companiile care apeleaza la publicitatea din statiile de metrou sunt in general din domeniul produselor de larg consum, mass-media, retail si financiar. Pana acum, Euromedia Group, Betacons Tesera si Lemon Design s-au asociat in participatiune cu Metrorex, pentru a putea afisa reclamele clientilor lor. Contractele sunt incheiate pe perioade intre trei si 15 ani. Cea mai mare expunere, in cele 45 de statii de la metrou, o are Euromedia, cu 1.000 de suporturi publicitare de pe urma carora a incasat 700.000 de euro. La randul ei, Betacons are expuse aproximativ 150 de panouri citylight, format outdoor de tip mobilier stradal, backlit si casete luminoase.
In subteran a coborat si compania Tesera, care exploateaza un sistem de afisare ce creeaza efecte de spot video, amplasat in tunel, dar si cei de la Lemon Design, care fac publicitate in vagoanele de metrou - in 15 trenuri din cele noi, de tip Bombardier, aflate in circulatie pe magistrala 2.
Anul trecut Metrorex a incasat 2 milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro) de pe urma reclamelor din statiile de metrou. Anul acesta "am inregistrat o crestere de circa 10-15%", spune Liviu Soava, directorul general al Metrorex. Studiul, unic in Romania, a fost efectuat pe un esantion de 2.000 de persoane din Bucuresti cu varsta peste 14 ani. Dintre acestea a fost ales un subesantion de 431 de persoane, reprezentativ pentru utilizatorii de metrou. Cercetarea, realizata in perioada 12 iulie-8 august 2006, are o marja de eroare de A/-2,19%.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













