Aniversare ZF 25 de ANI. BNR, 17 noiembrie 2023. Ziarul Financiar, oglinda businessului României de 25 de ani

Postat la 27 noiembrie 2023 46 afişări

Ziarul Financiar a aniversat 25 de ani de existenţă printr-o conferinţă în sediul Băncii Naţionale a României (BNR), acelaşi loc unde, în urmă cu un sfert de secol, avea loc evenimentul de lansare a ziarului, în Sala de Marmură a BNR. Economia şi businessul României au cu totul altă faţă acum, iar ZF, ca şi România, s-a transformat şi a evoluat. A trecut de la un cotidian de business, care există şi astăzi şi este singurul din România în ediţie print, la un univers complex de emisiuni video, conferinţe în format fizic şi videoconferinţe şi sute de anuare şi suplimente.

„Ziarul Financiar a crescut, s-a bătut, a câştigat în fiecare zi. România de azi stă pe ceea ce am făcut noi, antreprenorii de business, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor”, a spus Adrian Sârbu, fondatorul Ziarului Financiar, la conferinţa aniversară ZF 25 de ani.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), prezent la aniversarea lansării Ziarului Financiar, a spus: „Sunt un cititor fidel al Ziarului Financiar. Îl citesc în fiecare dimineaţă. În această calitate, îmi face plăcere să adresez felicitări întregii echipe ZF pentru capacitatea de a livra un ziar cu rezonanţă în societatea în care se adresează”.

ZF are acum peste 6.300 de ediţii tipărite. Zilnic, transmite, prin emisiunile sale, peste 5 ore de informaţii de business şi este cel mai mare organizator de conferinţe de business din România, cu 100 de evenimente anual. Zi de zi, emisiunile, conferinţele transmise, împreună cu articolele din zf.ro şi din ZF Corporate adună 200.000 de vizitatori unici şi 350.000 de afişări. Mai mult de 500.000 de persoane urmăresc astăzi Ziarul Financiar pe canalele social media. Ziarul Financiar aniversează cei 25 de ani într-un context economic complicat pentru businessul românesc. Bugetul de stat al României are nevoie de bani pentru a susţine angajamentele de creşteri de salarii din sectorul bugetar şi creşteri de pensii, în condiţiile în care deja este într-un derapaj bugetar, cu cheltuieli scăpate de sub control şi venituri care sunt mult sub ce spera guvernul. În consecinţă, guvernul îşi îndreaptă ochii către contribuabili, mai ales către mediul de business, iar cuvântul de ordine pe final de 2023 este „creşteri de taxe”. Mediul de business de astăzi din România, fie că este vorba de antreprenori locali, fie că este vorba de companiile multinaţionale sau bănci, a intrat sub un desant al guvernului pentru a aduce veniturile de stat mai sus.

Dan Şucu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români şi fondatorul Mobexpert, a evidenţiat că este momentul ca cei care sunt afectaţi de politicile fiscale ale guvernului să fie implicaţi în consultările decizionale. „Niciodată climatul de afaceri din România nu a avut nevoie de Ziarul Financiar mai mult decât în acest moment. De când a apărut, a fost o referinţă, dar în momentul de faţă niciodată nu a fost nevoie mai mult ca acum de acest reper. Climatul în care suntem, cum suntem întâmpinaţi de decidenţi, de birocraţie nu a fost niciodată mai agresiv”, a spus Dan Şucu la aniversarea celor 25 de ani de ZF. România are astăzi un PIB de 300 mld. euro, faţă de 35 mld. euro, cât avea în 1998.

„Niciodată climatul de afaceri din România nu a avut nevoie de Ziarul Financiar mai mult decât în acest moment. De când a apărut, a fost o referinţă, dar în momentul de faţă niciodată nu a fost nevoie mai mult. Climatul în care suntem, cum suntem întâmpinaţi de decidenţi, de birocraţie nu a fost niciodată mai agresiv.”

Dan Şucu, fondator şi proprietar Mobexpert


Cu toate că au fost ani de zile de creştere economică susţinută, cu un mic sughiţ în 2020, când în urma restricţiilor economia a scăzut, bugetul de stat are nevoie de bani şi s-a îndreptat, în cea mai mare măsură, către mediul de business din România pentru a susţine majorarea cheltuielilor bugetare. Întrebarea tuturor este: dacă acum, după ani de creştere economică, bugetul de stat are nevoie de creşteri de taxe, ce se întâmplă în cazul în care economia intră în recesiune? Acesta este contextul actual prin care mediul de business din România, antreprenoriatul, chiar dacă nu a ajuns încă la maturitatea pieţelor vestice, trebuie să navigheze. De bine, de rău, România este astăzi în cea mai bună formă economică în care a fost vreodată. În urmă cu 25 de ani, când Ziarul Financiar se lansa pe piaţă, România era departe de cea mai bună situaţie. Cu o economie de 8 ori mai mică decât este astăzi, cu nevoi bugetare mult mai mari decât veniturile, România nu avea în acel moment nicio plasă de siguranţă. Cu greu visa, dar aspira, să ajungă măcar în sfera de influenţă a liderilor lumii vestice, Uniunea Europeană, SUA şi NATO, cu atât mai puţin la masa deciziilor. Anii 1990 au fost pierduţi şi, în buza anilor 2000, puţini îndrăzneau să viseze la dezvoltarea pe care avea să o cunoască România în următorii ani.

„Vă rog să îmi permiteţi să repet ceea ce spuneam în primele zile de viaţă ale ZF. Economie de piaţă nu se poate fără cultură de piaţă. Ziarul Financiar a contribuit decisiv la pasul următor, la îndrumarea imparţială, neutră prin evoluţiile din economia românească şi nu numai, am considerat atunci, consider şi acum”, a mai spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„Ziarul Financiar a contribuit decisiv la pasul următor, la îndrumarea imparţială, neutră prin evoluţiile din economia românească şi nu numai, am considerat atunci, consider şi acum.”

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR


Ca orice drum la urcuş, ZF a pornit pe un traseu greu, la fel ca România acelor ani. Un ziar de business în plină negură a anilor ’90, era cu câţiva paşi înaintea timpurilor. Publicaţii economice mai erau, dar termenul de „publicaţie de business” nici nu exista măcar în vocabular. La fel ca termenii atât de familiari astăzi precum antreprenor român, afaceri locale, CEO. Omul de afaceri român este astăzi antreprenor, este om de business şi este admirat pentru ceea ce face, pentru ce a construit de-a lungul anilor prin propria muncă. Este o mândrie astăzi şi aproape o datorie civică să susţii afacerile locale, antreprenorii români. Anii ’90 erau cu totul diferiţi din acest punct de vedere. Cine făcea afaceri era considerat bişniţar, chioşcar şi nu era văzut cu ochi buni. Ziarul Financiar a fost mai mult decât martor la tranziţia de la bişniţar la antreprenor în România. A fost publicaţia care a introdus în cultura populară termenii de antreprenor,  CEO, expat, care a scris poveştile de succes din businessul românesc, dar şi ale eşecurilor răsunătoare. Nu au fost puţine - nici de o parte, nici de alta. De atunci şi până astăzi, mediul de business din România a prins curaj. Unii lideri de afaceri din România au devenit deja lideri regionali, alţii se pregătesc să devină

 „Încercăm să ne consolidăm poziţia de lider european şi ne tentează poziţia de lider global în fabricarea de tije cromate. Este foarte important cum ne creionăm proiectele şi cum avem grijă de oamenii noştri. În următorii 2-3 ani, cu siguranţă vom deveni lideri globali”, a spus, în cadrul aceluiaşi eveniment, Samy Numan, managing director al grupului industrial Nimet, care produce ţevi şi tije din oţel cromat. ZF, un produs pur antreprenorial românesc, a evoluat odată cu economia României, cu businessul şi cu spiritul antreprenorial.

La aniversarea sa de 25 de ani de la lansare, în a doua parte a evenimentului, bancheri şi lideri ai unora dintre cele mai importante companii din România au rememorat cei 25 de ani care au trecut peste businessul lor şi peste evoluţia mediului de afaceri din România. „Am trăit vremuri tulburi, cu o economie intrată în nişte turbulenţe îngrozitoare, cu o inflaţie galopantă şi un curs care se schimba de la o zi la alta. Evident că Flanco începuse să sufle greu în procesul de dezvoltare”, îşi aminteşte Florin Andronescu, antreprenor, co-fondatorul Sanador şi fondatorul retailerului electro-IT Flanco.

Károly Borbëly, CEO-ul Hidroelectrica, cea mai mare companie românească, spune că era student în 1998, când a început să citească ce scriau jurnaliştii ZF: „Ţin minte că eram student când am început să citesc ziarul şi o fac şi astăzi pe print sau pe digital. Cred că aţi avut un rol extraordinar de mare în a seta un trend de informare corectă şi profesionistă, un content adevărat, pentru că mediul de business este extrem de vigilent şi extrem de pretenţios şi în ultimii ani, cum bine am văzut şi bine vedem în era fake newsului şi a deepfake-ului, este foarte greu de ţinut un ziar în viaţă, mai ales prin varianta print”.

„Cred că aţi avut un rol extraordinar de mare în a seta un trend de informare corectă şi profesionistă, un content adevărat, pentru că mediul de business este extrem de vigilent şi extrem de pretenţios şi în ultimii ani, cum bine am văzut şi bine vedem în era fake newsului şi a deepfakeului, este foarte greu de ţinut un ziar în viaţă, mai ales prin varianta print.”

Károly Borbëly, CEO, Hidroelectrica


Omer Tetik, care conduce  din poziţia de CEO Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, un produs local, a vorbit, printre altele, despre lansarea primei bănci complet digitale din România, Salt Bank, care a luat naşte din fosta Idea Bank. „Este vorba de un proiect ambiţios. Salt. Nu este vorba despre sare, ci despre o săritură. Încercăm să facem un pas înainte să urcăm cu această bancă ambiţioasă, neo-bank, şi să aducem valoare prin Salt Bank. Salt Bank este un competitor al BT. Nu vreau să subestimez competiţia, dar a fost nevoie să ne construim noi un competitor. Veţi vedea de anul viitor primul produs, prima aplicaţie, şi vom convinge românii că o bancă digitală românească poate fi o bancă de succes.”

Ioan Popa, CEO, Transavia, a povestit despre parcursul companiei sale şi  a subliniat că astăzi firma produce în două ore cât producea în primul an de activitate, acum 32 de ani: „Astăzi, compania mea produce în două ore cât a produs în primul an de activitate. Aveam cinci angajaţi atunci şi acum am 2.400. Produc mai multă carne decât a produs toată România în 2007”. Antreprenorii români, liderii de business şi bancherii din România au creionat la aniversarea ZF 25 de ani de la BNR evoluţia propriului business, a economiei, dar şi a prezenţei şi a influenţei Ziarului  Financiar în tot acest parcurs.

La mulţi ani, ZF!   

Ce nu ştiţi despre Ziarul Financiar:

►Œ Primul titlu al ziarului a fost Timpul Afacerilor

► Primii editori au fost englezi: David Short şi Joe Cook

Ž► Cel mai tânăr membru al echipei de la înfiinţare şi până acum a fost Anca Arsene/Bărbulescu, care a fost angajată la 18 ani şi trei luni şi a stat la Ziarul Financiar 7 ani. Acum are propria firmă

► Cel mai longeviv angajat este SânzianaDoman, care lucrează aici din 1998, de la înfiinţare

► În 2000, Ziarul Financiar a fost la un pas de a fi închis, dar a primit încă o şansă

‘► Un ziarist de la ZF a ajuns director financiar la Lidl, iar acum este director ECE pentru Deichmann - RaduStoica, care a fost timp de doi ani reporter pe bursă

’► CorinaVasile, care a fost redactorul-şef al ZF între 2000 şi 2003, a fost timp de 19 ani director de comunicare la Raiffeisen.

"► OanaNuţă, care a lucrat la ZF între 1999 şi 2005, a fost din 2005 director de comunicare la Raiffeisen Banca de Locuinţe şi apoi director de marketing/comunicare la EximBank.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.