PROCENTUL CHEIE

Postat la 09 mai 2006 1 afişăre

Piata creditelor pentru case e de trei ori mai mica decat cea a creditelor de consum, dar va creste cu 20-25% pe an, multumita si dobanzilor de o cifra. Dar uneori dobanda e doar o rotita din combinatia cea mai convenabila - un credit inseamna si comisioane, garantii, perioada de creditare, plafon maxim, asigurare - a unui imprumut facut aproape pe viata.

Piata creditelor pentru case e de trei ori mai mica decat cea a creditelor de consum, dar va creste cu 20-25% pe an, multumita si dobanzilor de o cifra. Dar uneori dobanda e doar o rotita din combinatia cea mai convenabila - un credit inseamna si comisioane, garantii, perioada de creditare, plafon maxim, asigurare - a unui imprumut facut aproape pe viata.

 

Cel care socoteste ca poate duce, luna de luna, un credit pentru locuinta, e descurajat pe de o parte de aglomeratia de oferte ale bancilor si pe de alta de suspiciunea ca in spatele fiecareia dintre ele s-ar putea ascunde capcane pe care numai un expert le-ar putea detecta la timp. Nici o banca mai rasarita nu isi mai permite sa nu ofere credite pentru locuinte, iar dobanzile au scazut dramatic, mai ales la imprumuturile in lei, coborand aproape la jumatatea nivelului din 2005. La inceputul anului trecut, creditul ipotecar Alpha Bank, de numai 13%, facea valuri pe piata - acum sunt bancheri care au coborat cu dobanzile la lei chiar si sub 7%. Iar media dobanzilor nu mai trece, la imprumuturile pe termen lung, de 8-10%. Dar sunt si alte lucruri care s-au schimbat: conditiile de acordare a creditelor s-au relaxat (documentatia necesara s-a mai subtiat un pic, chiar daca dosarul de credit solicitat de banci ramane inca stufos), perioadele de rambursare au crescut simtitor (ajungand, in oferta multor bancheri si la 25-30 de ani), plaja veniturilor luate in calcul s-a largit mult, la fel si garantiile acceptate.

 

Una peste alta, bancherii au luat in calcul posibilitatile romanilor - venituri inca mici, pe de o parte, dar si un spatiu mai redus de manevra pe care BNR li l-a lasat. Si ce daca cerintele BNR impun un avans de 25%? Bancherii ofera, pentru cei ce nu au bani de avans, dar cu venituri suficient de mari, credite suplimentare - in genere, imprumuturi de nevoi personale cu ipoteca, recent aparute pe piata romaneasca. Si ce daca rata pentru locuinta depaseste cele 35 de procente din venitul lunar permise de banca centrala? Bancherii ofera credite pe 25-30 de ani - scazand implicit si rata lunara. Si ce daca nu stiti la ce banca sa mergeti? Bancherii au facut primul pas, incheind parteneriate cu agentiile imobiliare. V-au speriat fluctuatiile de dobanzi din ultimii ani si nu stiti daca e momentul sa riscati? Aveti un respiro - bancherii va ofera credite cu dobanzi fixe pe 1-5 ani. Pe de alta parte, pentru a usura efortul financiar initial, din ce in ce mai multe banci au inceput sa isi modifice ofertele in ultima perioada, incluzand in rata lunara toate costurile: rata la credit, dobanda, asigurarile si comisioanele. Mai ezitati?

 

Pe talerul celalalt al balantei atarna insa si o alta realitate pe care nimeni nu isi permite sa o ignore: un credit de acest fel presupune o indatorare de lunga durata si un efort financiar semnificativ. Un calcul total estimativ arata ca, oricat de frumos ar arata oferta bancii in pliante promotionale, o casa cumparata pe credit costa de doua ori mai mult decat una luata cu banii jos. Tocmai de aceea, chiar si bancherii recomanda clientilor "sa fie atenti in luarea acestor decizii, dat fiind faptul ca obligatia de plata se face pe o perioada indelungata" (Alina Ferseta, Volksbank), "sa verifice intotdeauna pretul total al creditului" (Gabriel Cretu, OTP), "sa gandeasca pe termen lung si sa nu isi fundamenteze decizia de alegere a bancii doar pe considerente ce tin de costuri" (Emilia Lacatus, Banca Transilvania).

 

Si atunci, pe ce criterii se fundamenteaza o astfel de decizie? Ce trebuie sa atarne cel mai greu in alegerea unui astfel de imprumut? Dobanda? Comisioanele? Suma maxima sau perioada de rambursare? Care este combinatia castigatoare? O reteta universal valabila, trebuie spus de la bun inceput, nu exista. Pentru ca, in functie de profilul fiecarui client, una sau alta dintre caracteristicile unui credit atarna mai greu. Iar acest lucru se vede si din ierarhia pe care bancherii, la solicitarea BUSINESS Magazin, au incercat sa o intocmeasca, pornind de la relatia cu propriii clienti.

 

CRITERIUL-VEDETA: DOBANDA. Cele mai multe banci isi promoveaza creditele comunicand in primul rand dobanda, care insa e doar o mica parte din costul creditului - si care la randul lui e, adeseori, greu de calculat. Tocmai de aceea, spune directorul general al ING Romania, Dirk Serbruyns, clientii cer sa li se spuna de la inceput care e suma totala a costurilor atasate imprumutului. De multe ori, atrage el atentia, "o dobanda atractiva se poate dovedi in final inselatoare". Sunt frecvente cazurile in care clientii afla abia cand semneaza contractul ce cuprinde el exact. De aceea, pentru un client, "cel mai mult conteaza sa aiba siguranta ca nu ai nimic de ascuns", spune Serbruyns, "ca are toate datele si cu acestea poate decide singur daca se angajeaza pe termen lung".

 

Transparenta e, si in opinia Elizei Radu, director al departamentului dezvoltare produse de la HVB Bank Romania, un element-cheie pentru clienti - alaturi de calitatea serviciilor si flexibilitate. "Costurile asociate creditului reprezinta si ele un element important in decizia de alegere a institutiei creditoare", explica Radu. Clientii, crede ea, pretuiesc mai mult o banca transparenta, care ii informeaza de la prima intalnire despre costurile asociate unui credit fata de una careia ii trec pragul atrasi de dobanda mica si la care descopera taxe si comisioane pe parcursul procesului de acordare a creditului.

 

Si asta pentru ca bancile sunt obligate sa afiseze la loc vizibil asa-numita dobanda anuala efectiva (DAE - un cost total al creditului) numai la creditele de consum, nu si la cele pentru locuinta. Sunt totusi si banci care calculeaza dobanda anuala efectiva, spune Rozaura Stanescu, director al directiei de studii si dezvoltare produse de la BRD-GSG, dand exemplul bancii sale. Dar astfel de situatii sunt rare - deci oamenii trebuie sa se documenteze singuri si sa se descurce cum pot in fata zecilor de oferte. "Trebuie sa ceara toate informatiile legate de costuri pe termen scurt, dar si mediu, pentru ca dobanzile variaza", spune Dirk Serbruyns de la ING, una dintre bancile care promoveaza, inca din februarie trecut, moda creditelor in lei cu dobanda fixa pe o anumita perioada si cu dobanda variabila, in functie de piata, dupa incheierea intervalului de gratie. Dobanda ING de atunci - de doar 13%, pe o piata pe care media era de 20% - a coborat acum la 9%, la care se adauga un comision de acordare de 2% din valoarea creditului si un comision de analiza de 50 de euro, pentru un venit minim de 950 de lei noi. Banca are si credite in euro, cu o dobanda fixa de 7,25% pe un an, dar Serbruyns spune ca "recomandam clientilor credite (...) in lei, cu dobanda variabila, chiar daca rata dobanzii e mai mare decat la creditele in valuta", pentru ca e asa se evita un cost disproportionat pe termen lung.

 

DOBANDA FIXA SAU VARIABILA? Bancherii spun ca dobanzile fixe sunt o gaselnita cu dus si intors pentru clienti. Mare grija, asadar, spun ei, "pentru ca", dupa cum puncteaza Rozaura Stanescu, "e la fel de important cum va fi ea si in anul al doilea, si in al treilea....". Perioada maxima pe care se acorda, in acest moment, o dobanda fixa, e de cinci ani, dupa care aceasta variaza - dupa caz - fie "in functie de conditiile pietei", fie in functie de evolutia indicilor monetari (BUBOR, EURIBOR, LIBOR). Modul in care se ajusteaza dobanda difera in functie de tipul creditului contractat (ipotecar sau imobiliar). La creditele ipotecare, dobanda se calculeaza adaugand o marja fixa indicilor monetari. Potrivit legii ce reglementeaza creditul ipotecar, dobanda se modifica doar in paralel cu acestia. La creditele imobiliare o astfel de reglementare nu exista, dobanzile variabile ajustandu-se in functie de politica bancii. Modalitatea de schimbare a dobanzii e, de altfel, principala diferenta intre creditele de tip imobiliar si ipotecar; odata cu introducerea obligatorie a unui avans minim (25%), diferentele s-au diminuat. Pe de alta parte, explica Rozaura Stanescu, "desi conditiile standard sunt cam aceleasi, o diferenta importanta tine de garantii". Daca in cazul unui credit ipotecar in garantie e adus chiar imobilul cumparat, la cel imobiliar, garantia este ipoteca asupra unui alt imobil detinut. Alte diferente tin de documentatia necesara, de modalitatea de virare a banilor sau de existenta unei perioade de gratie.

 

Dobanda fixa, asa-numita "dobanda introductiva", explica Sorin Mititelu, director directia retail de la Banca Romaneasca, "e un foarte bun instrument de marketing pentru banci" - un mod de a comunica oferta, de a se diferentia de concurenta, de a atrage clientii in sucursala. Valabile pentru un an, doi, sau maxim cinci, dobanzile fixe sunt mai mici decat cele variabile, fiind si "carligul" care pune banca pe lista scurta a clientilor, explica Mititelu. Pe de alta parte, insa, dobanda fixa mai scazuta este dublata de un comision de acordare (sau oricum ar fi el numit) mai mare decat in cazul unui credit cu dobanda variabila. Spre exemplu, la BCR - care insa nu e un caz singular -, la creditele imobiliare in lei cu dobanda fixa in primul sau primii doi ani comisionul de acordare este de 1,75% (perceput o singura data), in timp ce pentru creditele cu dobanda variabila, acelasi comision este de numai 0,3%. Dobanzile mai scazute, dublate de comisioane mai mari sunt, de fapt, o alta portita gasita de bancheri pentru a largi segmentul de clienti ce se incadreaza in limitele gradului de indatorare impus de BNR (plafonul de 35% din veniturile nete lunare se refera la rata fixa lunara, nu si la comisioane).

 

Si totusi, dobanzi fixe pe perioade mai mari de cinci ani nu exista, "si ar fi si extrem de greu de stabilit asa ceva", explica Dorel Piti, director general adjunct pentru retea la Bancpost, deoarece nu exista o piata lichida pentru plasamentele si depozitele in lei la o perioada de timp atat de mare, asa cum exista pe euro si dolar. Se foloseste totusi ca referinta o piata paralela creata in afara Romaniei, unde cotatiile merg pana la cinci ani. Se stabileste astfel o dobanda fixa in primii ani, si fiecare banca isi rezerva dreptul sa actualizeze dobanda in functie de evolutiile de pe piata financiara.

 

COMISIOANE SI ALTE COSTURI. Dobanda nu e decat cel mai vizibil cost creditului, alaturi de care mai exista, uneori, zeci de comisioane. In plus, in cazul creditelor pentru locuinta, fara exceptie, bancherii impun de exemplu ca persoana care ia creditul sa incheie o asigurare de viata si una pentru locuinta cumparata, care adauga cateva mii bune de euro la costul initial. De aceea "majoritatea (clientilor - n.r.) doreste sa afle daca exista alte comisioane «ascunse» - anuale, lunare pe langa comisionul de acordare", spune Gabriel Cretu, director canale de distributie si managementul sucursalelor la OTP Bank. In ordinea prioritatii, spune el, elementele la care clientii se uita cand cauta un credit pentru locuinta sunt dobanda si comisioanele, avansul minim necesar, comisionul de rambursare anticipat, asigurarea de viata si rapiditatea. Cretu atrage atentia ca, la creditele de lunga durata, comisioanele "ascunse" pot avea un impact dramatic asupra pretului total al creditului, calculandu-se de obicei la soldul imprumutului pe toata durata de acordare. Comisioanele initiale de acordare, in schimb, desi se aplica la valoarea totala a creditului, se calculeaza o singura data si nu mai apar ulterior.

 

Lista comisioanelor, a taxelor si a diferitelor costuri ce pot aparea difera de la banca la banca (ca denumire, modalitate de stabilire si percepere, procent sau cota fixa, inclus sau nu in rata). Pentru a da doar cateva exemple, aici intra comisionul de acordare al creditului, de administrare, de gestiune, taxa de evaluare a bunurilor aduse in garantie, comisionul de analiza a documentatiei, comision de risc (la creditele in valuta), comision de neutilizare, comision de rescadentare sau reesalonare etc.

 

In privinta asigurarilor, explica Sorin Mititelu de la Banca Romaneasca, "exista doua variante: fie sunt incluse in costul creditului si promovate ca fiind gratuite, fie clientul trebuie sa isi incheie aceste asigurari pe cont si cost propriu". Atentie, insa, la asigurarile de viata, completeaza Mititelu, pentru ca, in cazul in care nu se stabileste de la bun inceput o prima constanta pe toata perioada creditului, aceasta poate creste in functie de varsta asiguratului. Chiar daca, de anul trecut, bancherii nu mai pot impune o singura societate de asigurare, si la acest capitol au gasit "stimulente". Spre exemplu, la ING, daca asigurarea de viata e incheiata la compania de profil din grup, dobanda la credit scade cu cateva procente; in mod similar, la ABN Amro comisionul de administrare este mai mic daca asigurarea de viata este incheiata prin intermediul bancii etc. Pe de alta parte, mai toate bancile (si in special cele care nu au in propriul grup o societate de asigurare) au parteneriate incheiate cu societati de profil, catre care isi indruma clientii.

 

In lista recomandarilor pentru alegerea unui credit pentru locuinta, si bancherii de la  Carpatica includ pe primele locuri analiza atenta a tuturor costurilor aferente, respectiv nivelul  ratei  dobanzii si  tipul dobanzii (fixa / variabila), a nivelului comisioanelor si a modului de percepere al acestora, posibilitatea rambursarii in avans a creditului si costurile aferente operatiunii, precum si alte costuri suplimentare (asigurarea de viata, comision evaluare imobil etc.) Pe de alta parte, spune seful departamentului de creditare populatie de la Banca Carpatica, Paula Cretu, "in momentul alegerii unui produs de creditare majoritatea clientilor sunt influentati de rata dobanzii, precum si de rapiditatea obtinerii creditului solicitat". La fel de important este, crede Piti de la Bancpost, si un comision de rambursare anticipata scazut, "pentru a avea un grad de "mobilitate" mare. Acest comision e una dintre armele pe care bancile le folosesc pentru a-si asigura fidelitatea - de voie sau de nevoie - a clientilor. In piata, comisionul este de 2,5-4% din soldul creditului sau, dupa caz, din suma rambursata in avans. La multe banci posibilitatea de a rambursa anticipat un credit nu exista decat dupa un minim de ani/rate.

 

"VITEZA" DE ACORDARE. Clientii nu mai au rabdare cu bancile "lenese" -  si multi pun la loc de frunte, printre criteriile de selectie, rapiditatea cu care pot avea acces la fonduri. "Cei mai multi dintre clientii nostri", sustine Dana Valcioiu, mortgage center specialist la Raiffeisen Bank, "au intrebat intai cat de repede pot avea banii la dispozitie". Alaturi de acest criteriu, ea nominalizeaza intre punctele de interes ale clientilor ce le trec pragul, "cam 10-20 de oameni pe zi, in medie", costurile creditului si venitul minim necesar pentru a se califica. La finele lui martie, Raiffeisen a deschis prima unitate bancara destinata  exclusiv creditelor imobiliare, spun reprezentantii bancii, adaugand ca in urmatoarea perioada alte cinci astfel de unitati se vor deschide in orasele mari. Pana la sfarsitul lunii mai, la unitatea specializata deja deschisa, Raiffeisen are o oferta speciala pentru creditele in euro, cu dobanda variabila de 7,5% (fata de 9% pe an in celelalte unitati). La creditele in lei, insa, dobanda este semnificativ mai mare, de 11,5% pe an, variabila. "Banca practica un sistem de pre-aprobare a creditului, pentru cei care vor mai intai sa fie siguri ca pot avea acces la credit, si abia apoi sa inceapa sa isi caute casa", adauga si Laura Cucoanes, un alt specialist de la centrul pentru credite ipotecare al Raiffeisen. Practic, dupa pre-aprobarea creditului, clientul are la dispozitie o luna pentru a-si gasi locuinta, a aduce actele la banca si a incheia contractarea creditului.

 

Rapiditatea de acordare a creditului este, potrivit Adrianei Tudorancea, Product Management and Development Director in cadrul departamentului retail de la Unicredit, a treia intrebare pe care clientii o pun, dupa cele legate de dobanda si suma maxima pe care o pot obtine. Dar "toate trei (criteriile - n.r.) contribuie in mod egal la alegerea facuta", este ea de parere. Adriana Tudorancea crede ca cel mai mult ar trebui sa conteze calitatea serviciilor oferite, deoarece printr-un credit imobiliar sau ipotecar clientul intra intr-o relatie de lunga durata cu banca. "Daca aceasta calitate a serviciilor lipseste in momentul obtinerii creditului, in mod sigur se va perpetua pe durata acestuia". La fel de importante, crede ea, sunt si costurile aferente, precum si structura acestora: dobanzi si comisioane. 

 

Rapiditatea procesului de acordare este, si in clasamentul punctelor de interes pentru client intocmit de Marijana Vasilescu, Head of Marketing Consumer Banking la ABN Amro, pe unul din primele locuri, imediat dupa suma maxima pe care o poate imprumuta, in functie de venit. Alaturi de cele doua, Vasilescu adauga dobanda si comisioanele aferente, dar si ea spune totusi ca cel mai greu, in decizia de selectie, ar trebui sa atarne "calitatea serviciilor oferite si nivelul de pregatire al consultantilor bancii".

 

Si in opinia directorului adjunct de la Bancpost, Dorel Piti, rapiditatea cu care banca ii ofera raspunsul clientului e un criteriu din ce in ce in ce mai important pe baza caruia un client isi selecteaza banca. "Acest lucru este uneori mai important decat pretul finantarii", explica el, atat din cauza cresterii accentuate a numarului de tranzactii pe piata imobiliara, cat, mai ales, pentru ca un raspuns intarziat poate insemna o tranzactie compromisa. In plus de asta, el recomanda celor ce cauta un astfel de credit sa caute banca ce ii asigura efortul financiar lunar cat mai scazut - respectiv o dobanda mica si o perioada de creditare cat de lunga.

 

SUMA MEDIE IMPRUMUTATA. Pentru multi dintre clienti, atrage Marijana Vasilescu de la ABN Amro atentia, este important ca pentru un anumit venit sa poata obtine o suma cat mai mare imprumutata - in conditiile in care veniturile sunt inca mici, iar gradul de indatorare maxim pe veniturile lunare nu poate depasi 35%, potrivit normelor BNR. Motiv pentru care, pe ansamblul sistemului bancar, suma medie imprumutata de clienti pentru un astfel de credit este inca de ordinul a cateva zeci de mii de euro. Asta chiar si in conditiile in care multe banci au eliminat plafonul maxim al creditelor - pe principiul "banca da cat poate duce fiecare".

 

"Suma medie a imprumutului ipotecar este data de doi factori majori", explica Gabriel Cretu de la OTP. In primul rand, este vorba despre caracteristicile pietei imobiliare (in conditiile in care in orasele mari proprietatile imobiliare sunt semnificativ mai scumpe), iar in al doilea rand de venitul mediu al populatiei (in orasele mari si venitul mediu net al populatiei este mai ridicat). In functie de factorii mai sus amintiti, suma medie a creditelor ipotecare, spune directorul de vanzari de la OTP, este de aproximativ 35-40.000 de euro in Capitala si in orasele mari, in timp ce in orasele cu putere financiara mai scazuta, suma medie a imprumutului se situeaza in jur de 20.000 de euro.

 

Cam aceeasi situatie se intalneste la majoritatea bancilor. La Volksbank, spre exemplu, "se cumpara in general apartamente pe la nivelul de 40-50.000 de euro", spune Alina Ferseta de la Volksbank. Dat fiind avansul de 25% cu care clientul trebuie sa contribuie, in mod obligatoriu, concluzia e ca, in medie, creditul dat de banca merge pana la 30-37.000 de euro. Un pic mai mare - insa doar cu cateva mii de euro - este suma medie imprumutata de clientii BRD: "circa 40.000 de euro", dupa cum spune reprezentanta bancii, Rozaura Stanescu. La Banca Transilvania, desi suma maxima pentru credite imobiliare/ipotecare poate merge pana la 250.000 de euro (sau echivalent in lei), in medie imprumuturile se opresc undeva la o zecime: aproximativ 25.000 de euro. "Lucru ce denota faptul ca piata nu a ajuns inca la maturitate si ca exista potential de crestere semnificativa pe acest segment", este de parere directorul departamentului pentru credite de retail al bancii, Emilia Lacatus. Si la ING suma pe care isi permit clientii sa o imprumute e relativ modesta  -  in medie, se solicita imprumuturi pentru 120.000 de lei noi (circa 35.000 euro), desi se poate merge si pana la echivalentul a 250.000 de euro. La Bancpost, unde maximul este nelimitat, potrivit ofertei, creditele medii se invart in jurul a 24.000 de euro, potrivit lui Dorel Piti.

 

"Trazactiile de valori mai mari", adauga Piti, "fie pentru reparatii, fie pentru achizitie de locuinte, sunt finantate in principal prin intermediul creditului de consum garantat cu ipoteca". Pentru acest tip de credit, inclus in oferte de tot mai multe banci, clientul nu are nevoie de un avans minim. La fel de adevarat, dobanzile sunt, in genere, cu cateva procente mai mari decat la creditele imobiliare sau ipotecare. La HVB Bank si Banca Tiriac (banci ce si-au unificat recent oferta de produse, ca parte a fuziunii dintre ele in desfasurare), prin credit ipotecar se poate lua de la banca un maxim de 200.000 de euro, in timp ce la creditul imobiliar suma este nelimitata. Si totusi, puncteaza directorul departamentului de dezvoltare produse de la HVB, Eliza Radu, creditul mediu este de circa 27.000 de euro. O crestere exista totusi, adauga ea, pentru ca suma medie a creditului s-a majorat constant urmand trendul crescator al preturilor de pe piata imobiliara. Astfel, ea a crescut, de la inceputul anului 2005 cu aproximativ 7.000 de euro. Si Sorin Mititelu, de la Banca Romaneasca, semnaleaza o crestere: "Daca acum doi ani, suma medie a unui astfel de credit era de circa 20.000 de euro, acum ea a urcat la peste 30.000 de euro". La Raiffeisen, in noul centru dedicat creditelor pentru locuinte, clientii care vin "nu au venituri extrem de mari", dupa cum spun reprezentantele de acolo; astfel ca, in medie, creditele pe care si le permit merg pana la 30.000 euro. In principiu, cam aceeasi suma se regaseste si la Unicredit unde, spune Tudorancea, valoarea medie a unui credit imobiliar/ipotecar este de 32.000 de euro.

 

LEI, EURO SAU DOLARI? FRANCI ELVETIENI? GREA DECIZIE. Fortati de BNR - care a plafonat posibilitatea bancilor de a da credite in valuta la o cota de maxim trei ori fondurile proprii -, bancherii au inceput la un moment dat sa promoveze agresiv creditele in lei. Pentru scurt timp insa, deoarece bancherii au gasit solutii pentru a-si relua, intr-o masura mai mica sau mai mare, si creditarea in valuta. Motiv pentru care, desi multi bancheri vand inca doar credite in lei, posibilitatea de a gasi si imprumuturi in valuta exista. Cu toate acestea, spun ei, este bine ca "fiecare client sa ia decizii in functie de veniturile pe care le obtine" (Alina Ferseta) si sa opteze "pentru un credit in functie de moneda in care isi incaseaza veniturile, pentru a evita eventualele pierderi din diferentele de curs valutar" (Emilia Lacatus). Tot "credit denominat in valuta la care se raporteaza veniturile imprumutatului" recomanda si Dorel Piti de la Bancpost.

 

"Noi recomandam creditele in lei", spune Eliza Radu de la HVB Bank Romania, "avand in vedere ca nu expun clientul riscului valutar", deci o evolutie defavorabila a cursului de schimb nu va afecta valoarea ratei lunare. Pana una alta insa, evolutia principalelor valute nu poate decat sa incurajeze creditarea in moneda straina - in conditiile in care, de la luna la luna, oamenii isi vad ratele micsorate de intarirea leului. La fel de adevarat, nimeni nu poate anticipa evolutia cursului, nici macar pentru luna urmatoare, daramite pentru urmatorii 10-20 de ani... "In plus", completeaza Radu, "majoritatea clientilor incaseaza veniturile in lei si  este mai indicat ca si creditele contractate sa fie in lei", acest lucru asigurand, in opinia ei, o planificare mai buna a bugetului familiei. "De asemenea, in prezent nu mai exista diferente majore de cost intre creditele in lei si cele in valuta".

 

De aceeasi parere este si reprezentanta Bancii Carpatica, ce argumenteaza ca, dat fiind faptul ca majoritatea solicitantilor obtin venituri in moneda nationala, se recomanda contractarea unui credit in lei. Motivul - acelasi risc valutar.

 

La fel de adevarat, sfaturile bancherilor tin cont - intr-o masura mai mica sau mai mare - si de situatia din propria ograda, multe dintre banci depasindu-si plafonul de credite in valuta permis de BNR, sau avand acces mai limitat la resurse ieftine in valuta (spre exemplu bancile ce fac parte din grupuri internationale). La Unicredit, spune Adriana Tudorancea, se tine cont "de cerintele clientilor si de specificul fiecaruia" - promovandu-se atat creditele in lei cat si in valuta. "Daca un client are salariu negociat in euro, atunci acesta alege de obicei un credit in euro", nuanteaza Alina Ferseta de la Volksbank, o banca ce promoveaza agresiv creditele in euro. "De obicei aceasta este si recomandarea noastra", adauga ea, argumentand ca, pe de alta parte, fiind vorba de un credit pe perioada mare si de iminenta aderare la UE, putem vorbi intr-un viitor nu foarte indepartat de renuntarea creditarii in lei, pastrandu-se doar ofertele de in valuta.

 

Aceeasi opinie vine si din partea directoarei de la ABN Amro, Marijana Vasilescu, care vede, in cazul creditelor in euro, trei mari avantaje: faptul ca preturile imobilelor in Romania sunt exprimate in euro (eliminandu-se astfel nevoia de schimb valutar si deci un cost suplimentar), faptul ca in viitor (5-6 ani), Romania va adopta euro ca moneda nationala si nu in ultimul rand ca dobanzile sunt, la valuta, mai avantajoase.

 

Nu lipsesc nici ofertele mai putin uzuale in Romania: ungurii de la OTP ofera, de cateva luni, credite in franci elvetieni, recomandandu-le, in principal, datorita dobanzii mai mici. Pe de alta parte, insa, trebuie cantarit bine si riscul de curs valutar - la fel, de altfel, ca in cazul oricarei valute.

 

SCURTA RECAPITULARE. Ce conteaza, asadar, cel mai mult in selectia unui imprumut cu care, vrand-nevrand, ajungem sa convietuim o viata intreaga? Principalul factor care este luat in calcul este, bineinteles, costul asociat: dobanda anuala si comisioanele percepute - nimeni nu isi doreste sa ajunga, dupa cativa ani, in incapacitatea de a-si rambursa datoria si de a-si pierde casa. Pe lista se adauga insa multe alte criterii, mai mult sau mai putin pecuniare - dar la fel de importante: perioada de creditare, suma maxima acordata, garantiile percepute si moneda in care se acorda creditul, flexibilitatea bancii, rapiditatea ei si nu in ultimul rand reputatia. Iar loc de alegere e suficient: daca in urma cu doar cativa ani, nici bancile nu prea se aventurau pe teritoriul unor imprumuturi pe termene atat de lungi, in ultimul an piata bancara a creditelor pentru locuinta a explodat.

 

Numarul de produse a crescut semnificativ (la multe banci existand si doua-trei sau chiar mai multe credite de acest fel), conditiile s-au diversificat (avem de acum si credite in lei, euro, dolari si chiar franci elvetieni), dobanzile au scazut (incurajate, in cazul creditelor in lei, si de masurile bancii centrale, dar si de concurenta din ce in ce mai puternica), conditiile de acordare s-au relaxat, perioadele au crescut si pana la 30 de ani. Au aparut, de asemenea, si bancile de nisa, specializate in domeniul economisirii si creditarii pentru domeniul locativ si, desi lovit puternic de experienta nefericita a defunctului MTS Leasing, leasingul imobiliar isi face si el loc pe piata. Pentru clienti - vestile sunt, asadar, bune: loc de ales exista, disponibilitatea bancherilor de a da credite nu lipseste nici ea (doar de aici se fac profiturile, nu?) - astfel ca, pentru cei ce vor acum sa isi cumpere o locuinta cu bani imprumutati de la banca, nu mai ramane decat un lucru de facut: sa ia, rand pe rand, "la mana", toate oferte si sa puna toate intrebarile la care nu au raspuns, dupa care sa decida care e creditul care le vine mai bine.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
PROCENTUL CHEIE
/cover-story/procentul-cheie-1051226
1051226
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Unul din doi angajaţi din România vrea să îşi schimbe locul de muncă. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.