Sunt asteptarile dealerilor privind iminenta volatilitate a pietei valutare intemeiate? Sau nivelul de 36.000 de lei pentru euro e suficient de solid? Cert e ca orice miscare de curs va mari sau micsora factura de plata lunara a oricarui credit in valuta. Aproape 72% din cei care au luat credite s-au imprumutat in valuta - fie in euro, fie in dolari - iar tendinta pare sa se mentina.

In ce sa te imprumuti? In lei sau in valuta? Raspunsul a venit de la sine in ultimii doi ani: in valuta. Dobanzile mari la lei, de 25-40% - comparativ cu rate de 8-12% la euro - la care s-a adaugat si o temperare a cresterii cursului, au fost argumentele decisive in favoarea valutei.

Dar explozia imprumuturilor in valuta a ajuns, acum, sa ameninte stabilitatea intregu-lui sistem bancar, pentru ca orice crestere a euro mareste nota de plata a ratei pentru creditele in valuta. Chiar daca la prima vedere cele 400.000-500.000 lei pe care un roman le scoate din buzunar suplimentar pentru o depreciere de 5% a leului nu pune probleme la prima vedere, anual asta inseamna 5-6 milioane de lei in plus. Cam mult, nu?

De cateva luni incoace, euro se invarte intre 36.000 - 36.300 de lei. Cat timp va mai ramane cursul pe acest palier? Unii dealeri cred ca avem sanse sa vedem din nou un curs de 37.000-38.000 de lei pentru un euro - daca nu chiar mai mult. Alti dealeri, insa estimeaza ca tendinta de apreciere a leului va continua pana spre 35.000 lei/euro la sfarsitul lui 2005.

"Acest nivel de 36.100-36.200 de lei pentru un euro este o realitate de moment", crede Remus Serban, de la directia de trezorerie a BCR. "In ultimele luni cursul pare sa se fi stabilizat in jurul valorii de 36.000 de lei, insa este greu de spus daca acesta reprezinta un nivel de echilibru, tinand cont ca BNR a cumparat in jur de trei milioane de euro de la inceputul anului, iar capitalurile speculative - in contextul unei aversiuni temporare pentru riscul pe care il reprezinta pietele in dezvoltare - nu au mai intrat pe piata valutara. Pe fondul de apreciere a leului in 2005, nu excludem temporare puseuri de depreciere", comenteaza Dan Baciu, analist pentru produse speciale la ING Bank.

Ambele scenarii se sprijina pe o seama de argumente. Pe de o parte, groapa deficitului de cont curent se adanceste de la o luna la alta si nu ar trebui sa mire pe nimeni daca factura, la sfarsit de an, va ajunge la 4-5 miliarde de euro.

"Deficitul contului curent se va extinde semnificativ anul acesta, fiind posibil sa ajunga chiar pana la 9% din PIB, iar finantarea acestuia pe seama investitiilor straine directe se va reduce spre 50%. In aceste conditii se vor acumula deficite pe piata valutara care vor genera presiuni de depreciere a leului spre finalul anului", spune Mihail Ion, seful cercetarii de la Trezoreria Raiffeisen.

Pe de alta parte, pariul BNR cu inflatia - a carei tinta anuntata pentru 2005 este 7% - nu poate fi castigat cu nici un chip fara ajutorul dat de aprecierea leului, care tine in frau preturile din import. In plus, cei care vor sa speculeze in continuare diferentialul de dobanda dintre lei si euro stau la panda - fie ca vor sa iasa de pe piata, cu castigurile acumulate in ultimul an, fie ca abia acum vor sa intre, in valul doi de speculatori.

"Stabilitatea din piata din ultima vreme, volumele de tranzactionare mici si lipsa volatilitatii nu fac altceva decat sa adune tensiune, care mai devreme sau mai tarziu se va resimti. Cumpararile succesive ale bancii centrale, deficitele constante din ultima vreme, dar si scadentele la titlurile de stat ma fac sa cred ca daca acest interval de 36.000-36.300  de lei pentru un euro va fi spart, asta se va intampla in sensul deprecierii leului", este de parere Aurelian Mihailescu, dealer la Raiffeisen Bank.

In plus, toate interventiile BNR din ultima vreme arata ca banca centrala sustine pragul de 36.000 de lei/euro. "In conditiile in care BNR a pus practic un suport de curs la 36.000 de lei pentru un euro, toate presiunile care se acumuleaza in piata nu pot sa determine decat o miscare in sus", comenteaza Liviu Olaru, senior dealer la ABN Amro Romania.

Un argument in plus ar fi ca in perioada urmatoare vor ajunge la scadenta titluri de stat care reprezinta echivalentul a peste 400 milioane de euro. "Daca acesti bani ar iesi din piata, s-ar crea o presiune in sus pe curs", mai spune Olaru.

Dar cat de mare poate fi cresterea? Va fi vorba de un plus de 500-1.000 de lei la un euro? Va fi vorba de mai mult? Se va misca piata unitar in cazul cresterii cererii? Sau unii investitori vor decide sa intre pe piata in timp ce altii vor iesi?

"S-au vazut in ultima perioada unele iesiri de fonduri. Cei care vor iesi din piata o vor face insa timid, pentru ca nimeni nu doreste sa cumpere agresiv si, implicit, la un pret mare. Oricum, daca ar aparea salturi spectaculoase, acestea ar fi oprite la un moment dat (de BNR - n.r.), intrucat o apreciere puternica a euro ar lovi in tinta de inflatie, care deja se clatina", considera Dorin Badea, dealer-sef la Bancpost.

Pe de alta parte, in piata exista clienti care abia asteapta majorari ale cursului pentru a cumpara lei. De altfel, in ultima perioada, de fiecare data cand cotatiile au urcat, au aparut imediat vanzatori care au echilibrat cererea cu oferta, generand chiar excedente, traduse rapid in scaderi ale cursului. Pornind de la acelasi rationament, unii dealeri mizeaza pe o scadere a cursului.

"Cred ca in prezent se acumuleaza presiuni in jos si se va muta palierul in jos, este insa dificil de estimat cand se va produce aceasta miscare si cat de ampla va fi", spune Badea. Daca cei mai multi dintre analistii romani discuta despre o depreciere a leului, mai mare sau mai mica, un analist extern din Cehia vine cu o previziune exact opusa, bazandu-se pe evolutia celorlalte monede din Europa Centrala.

"Previziunea noastra pentru cursul leu/euro este de 35.500 de lei la finalul acestui an si o apreciere a leului spre 30.000 de lei in 2006", estimeaza Plojhar Miroslav, analist al bancii Ceska Sporitelna, responsabil si cu analize regionale pentru Erste Bank din Viena. In pofida incertitudinilor, cererea de credite in valuta continua sa bata solicitarile de finantari in lei.

Bancile forteaza acum creditul de nevoi personale, unde nu trebuie sa dai socoteala ce faci cu banii. Volksbank, de pilda, a marit limita maxima pentru acest credit de la 50.000 la 100.000 de euro, garantat cu o ipoteca. Iar bancherii spun ca cererea se indreapta, cel mai adesea, spre limita maxima de creditare. Dar sunt constienti cei care se indreapta spre valuta de riscul la care se expun in cazul in care cursul nu va mai fi 36.000 de lei pentru un euro, ci de 38.000 sau chiar 40.000? Si, in plus, poate face ceva BNR pentru a opri creditarea in valuta, avand in vedere expunerea mare care exista deja?

La nivelul lunii martie, 71,94% din soldul creditelor avea la baza valuta (51,82% in euro si 20,12% in dolari). Fata de martie 2004, valoarea creditelor acordate in euro a crescut cu 70%, in timp ce soldul celor in lei a urcat cu numai 26,8%. "Pana la urma, este o oportunitate sa se dea credite in valuta. Piata asta cere", spune cu detasare Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.

"Pentru cine vrea sa-si asume riscul valutar, nu este nici un fel de problema", spune Dan Bunea, vicepresedinte al BCR. Si atunci, care ar fi varianta cea mai buna? Bancherii predica in favoarea imprumuturilor in lei, explicand ca astfel se evita riscul valutar, dar fara prea mult succes. "Riscul legat de tranzactiile in valuta trebuie transmis publicului. In ciuda faptului ca imprumuturile in lei au ramas in general scumpe, creditele in valuta sunt riscante", afirma Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Situatia actuala arata ca "vorba buna" a guvernatorului nu a avut nici un efect pana acum. Mai nimeni nu l-a bagat in seama. "BNR are o posibilitate destul de redusa de a descuraja creditul in valuta", spune Misu Negritoiu. La o dobanda efectiva de 17-20% la lei, comparativ cu niveluri de 10-12% la euro si avand in vedere stabilitatea cursului de schimb, nu are acum nici o logica sa optezi pentru lei, imbogatind bancile.

Dar logica valabila azi s-ar putea sa nu mai functioneze maine. Si poate ca tocmai iminentele fluctuatii despre care vorbesc in ultima vreme dealerii sunt instrumentul pe care mizeaza si banca centrala. Miscarile bruste de curs i-ar putea indeparta de creditele in valuta pe cei care au luat stabilitatea din ultimele luni drept teren solid.

"Nu putem sa vorbim despre faptul ca nu se va intampla nimic. Deficitele se tot acumuleaza. (...) Ar trebui ca BNR sa induca aceasta fluctuatie", spune Daniel Daianu, fost ministru de finante si fost economist-sef al BNR. O miscare de curs sprijinita de BNR ar fi insa solutia cea mai severa. Ar mai exista si o varianta mai putin agresiva - cea in care dobanzile in lei ar scadea la un nivel care sa se apropie de ratele la valuta. Dar cand se va intampla acest lucru? Peste cativa ani, in mod real si sustenabil - si nu ca instrument de marketing, spun bancherii.

O concluzie? Fiecare are propria estimare. Inclusiv guvernatorul BNR, care una spune si alta face. Nici chiar el n-a tinut cont de propriile avertizari privind riscul valutar anul acesta, cand a contractat un leasing auto in euro. Conform declaratiei de avere, Mugur Isarescu a luat un autoturism in leasing de la BCR Leasing, pe trei ani, valoarea ramasa de achitat fiind de 45.646 de euro.

Cu alte cuvinte, daca la un moment dat veti ajunge sa scoateti din buzunar bani in plus in cazul unei deprecieri a leului, macar veti avea consolarea ca suferiti impreuna cu guvernatorul Bancii Nationale.