BANCHERII CUPRULUI

Postat la 14 martie 2006 6 afişări

Discret, industria romaneasca a cuprului, aflata in pragul falimentului, a fost preluata in 2003 de un grup de investitori romani condusi de doi fosti bancheri, vicepresedinti la Citibank Romania. Cei doi nu aveau experienta in neferoase, dar au reusit, dupa cum se vede, sa transforme o afacere muribunda intr-o poveste de succes de manual.

Discret, industria romaneasca a cuprului, aflata in pragul falimentului, a fost preluata in 2003 de un grup de investitori romani condusi de doi fosti bancheri, vicepresedinti la Citibank Romania. Cei doi nu aveau experienta in neferoase, dar au reusit, dupa cum se vede, sa transforme o afacere muribunda intr-o poveste de succes de manual. In premiera in Romania, cei doi bancheri povestesc pentru BUSINESS Magazin cum au reusit si ce vor sa faca de acum incolo.

Metalele neferoase nu sunt nici pe departe o afacere „sexy“. In lista de job-uri ideale pe care un absolvent de scoala economica ar completa-o, metalurgia neferoaselor s-ar afla, fara indoiala, in coada listei, in aceste vremuri in care in lumina reflectoarelor sunt finantele, retailul, telecomunicatiile, consultanta sau bunurile de larg consum. Bani se fac insa destui, poate chiar mai multi, si in metalurgie. E un domeniu sensibil, dar conjuncturile favorabile pot aduce castiguri importante. Ce inseamna insa conjunctura favorabila? De exemplu, sa poti cumpara fabrici ieftin, sa gasesti banci care sa creada in planurile tale si sa ai parte de o cotatie a metalului care sa creasca exact cand intri tu in afacere.  

Pare putin probabil ca toate cele trei conditii sa poata fi bifate simultan in Romania. Dar s-a intamplat, totusi. Rezultatul? Un grup de industriasi „debutanti“ - doi fosti bancheri de la Citibank si un avocat - controleaza in prezent industria romaneasca a cuprului. „Am hotarat ca e mai bine sa facem bani pentru noi decat sa aducem milioane bancii“, isi motiveaza Horia Pitulea, unul dintre cei doi bancheri, decizia de a parasi o cariera sigura intr-o banca internationala pentru un viitor incert intr-un domeniu necunoscut. O motivatie pe care o poti auzi la orice intreprinzator, de altfel. Ca viitorul nu a fost chiar atat de incert pe cat parea, asta se vede abia acum, dupa doi ani.

Cei trei controleaza acum un holding surprinzator de profitabil format din cele doua fabrici romanesti de cupru - fosta Phoenix Baia Mare si fosta Elcond Zalau si doua institute de proiectare si cercetare - Cepronef si Ipronef, carora nu este exclus sa li se adauge, in curand, si exploatari miniere. Cei trei nu s-au oprit insa la cupru: in ape minerale, in industria de medicamente si au decis chiar sa-si incerce fortele cu Electroputere Craiova, societate la privatizarea careia sunt singurii ofertanti. In plus, vor sa ridice un fond de investitii de 50 de milioane de euro pentru Romania.

Horia Simu (31 de ani), Horia Pitulea (39 de ani) si Mircea Stroe (31 de ani) sunt, asadar, pe val. Cum au reusit sa ajunga acolo? In primavara lui 2003, cele doua uzine romanesti de cupru - Pheonix Baia Mare si Elcond Zalau - asteptau, in agonie, sa isi inchida portile. Una dintre ele ajunsese pe mana AVAB-ului iar alta pe cea a unui lichidator, urmare a esecurilor fostului actionar majoritar, grupul indian RBG, atat in Romania cat si pe plan international.

Si cand toata lumea se intreba care va fi destinul companiilor ori daca vor mai avea vreun fel de destin, doi bancheri, pe atunci vicepresedinti la Citibank Romania - Horia Pitulea si Horia Simu -, au decis sa cumpere, pentru ca era ieftin - peste 3,6 milioane de dolari - si sa restructureze.

Dupa preluare, cei doi au aplicat un plan de restructurare: au unit uzinele sub numele Cuprom si au facut investitii de 10 milioane de dolari. Totul cu ajutorul finantarilor de la banci. Noua companie cladita pe cele doua structuri falimentare a trecut acum pe profit. Ba chiar a pus in aplicare un program de achizitii, avand in plan sa cumpere toate „accesoriile“ de care au nevoie, de la institute de cercetare la cariere miniere.  

Interesant de stiut ar fi cum a avut loc restructurarea companiilor. Pe hartie apar doar cateva cifre. La mai putin de doi ani de la cumpararea Phoenix si Elcond, cifra de afaceri a celor doua societati - unite, acum, sub denumirea Cuprom - a crescut de patru ori, de la 25 de milioane de dolari, in 2003, la peste 100 de milioane de dolari, in 2004. Productia, de asemenea, s-a majorat de la 11.000 de tone de laminate, la 27.000 de tone. 

Cifrele nu dau insa prea multe raspunsuri la intrebari. Un posibil raspuns il poate gasi orice vizitator, care va constata repede ca halele de productie sunt mari, dar angajatii putini. La Elcond, de exemplu, din 3.000 de oameni, inainte de 1989, au ramas numai 250. Responsabili cu disponibilizarile au fost, de-a lungul vremii, statul roman, apoi primul proprietar privat al societatii, compania indiana RBG si acum Simu, Pitulea si Stroe, noii administratori. 

„La laminor lucrau, pe vremuri, 27 de oameni“, isi aminteste Gheorghe Avasilichioaei, directorul Cuprom-Zalau, angajat la Elcond de mai bine de 20 de ani. „Acum mai sunt doar opt“. 

Pe langa cei 27 de muncitori, mai existau cate trei mecanici, trei electricieni si trei laborante, isi aminteste unul dintre angajatii fabricii. „Acum sunt doar cate unul“, spune muncitorul. Formula e cam aceeasi pentru fiecare sectie Elcond in parte - dar si pentru cealalta fabrica din cadrul Cuprom, cea de la Baia Mare.

Cum reuseste insa Cuprom sa faca acum o productie mai mare cu un personal de aproape 10 ori mai mic? Locul oamenilor a fost luat, cel putin partial, de masini. La Zalau, un singur om urmareste procesul de „trefilare“. El aduce rola de fire de cupru cu motostivuitorul si o monteaza intr-o masinarie, „investitia noilor patroni“, dupa cum ne spune. Si tot el ia, cu acelasi motostivuitor, produsul finit (alta rola de fire de cupru mai subtiri). 

Prima etapa a restructurarii a fost de fapt unirea celor doua unitati, Phoenix si Elcond, si crearea Cuprom. Noii proprietari au refacut contractele comerciale si au investit, intr-o prima etapa, 10 milioane de dolari in societate. 

A doua etapa (si poate cea mai vizibila) a fost restructurarea personalului. „Am redus cu 500 personalul angajat, mentinand sub 700 de salariati in ambele fabrici si acordand plati compensatorii celor care au plecat din societate“, spune Horia Simu, presedintele Cuprom. Planul de afaceri este, insa, mai complex si presupune transformarea Cuprom intr-o societate integrata. 

Tot in 2003, grupul a cumparat institutul de cercetare Cepronef. In 2004 a urmat Ipronef, al carui obiect de activitate este proiectarea in industria neferoasa. Anul acesta ar trebui, potrivit aceluiasi plan de afaceri, sa se alature Cuprom si doua exploatari miniere - Moldova Noua si Cuprumin, pentru care se poarta negocieri cu Ministerul Economiei si Comertului. Schimbarea la fata a Cuprom este facuta cu ochii la Uniunea Europeana. „Trebuie sa avem costurile, productia si piata corect dimensionate, ca sa nu fim inchisi din cauza integrarii in UE“, explica Simu. Mai precis, Cuprom ar urma sa aiba, potrivit presedintelui companiei, tehnologie, management si organizare comparabile cu ale firmelor din vest.

Nevoia de reducere a costurilor s-a concretizat printr-o masura mai putin obisnuita: la Zalau, spre exemplu, laminorul prelucreaza o cantitate limitata de cupru, in functie de contractele existente, dupa care este oprit si repornit cand e nevoie.

„Am calculat cat costa oprirea si repornirea“, explica Simu. „Apoi, care ar fi fost costurile cu stocurile de materie prima, intretinere“. Asa s-a ajuns la concluzia ca este mai ieftina varianta lucrului pe etape - in felul acesta, mai scade si factura pentru gaz metan. Si tot pentru reducerea costurilor, de anul acesta se va reduce alimentarea cu agent termic pentru o parte din cladirea administrativa a fabricii. Calculul e, din nou, simplu. „Doar cinci la suta din birouri sunt folosite“, explica Horia Pitulea. In consecinta, doar acea parte a cladirii va primi caldura, restul urmand sa fie decuplata.  

Tot pentru capitolul costuri, Cuprom a decis sa renunte la Electrica pentru furnizarea de energie electrica si sa cumpere curentul de la un furnizor privat. „Am reusit sa negociem preturi care sunt la nivelul verii lui 2004“, spune multumit Gheorghe Avasilichioaei.  Cam asa arata partea plina a paharului afacerilor cu cupru. Sa vedem cum arata si cea goala. Intarirea leului mai scade din bucuria achizitiei utilitatilor la un pret negociat. Horia Simu isi aminteste de perioada noiembrie-decembrie 2004, cand moneda nationala s-a apreciat in raport cu euro si dolarul: „Costurile cu energia si forta de munca au ajuns la nivelul actual al Ungariei“, spune Simu. „Daca nu faceam investitii cu un an in urma, azi eram inchisi“. 

Explicatia este relativ simpla: „Vanzarile si cumpararile noastre sunt raportate la valute. Unii dintre furnizorii nostri si-au stabilit insa preturile la momentul cand euro era 41.000 de lei“, spune Gheorghe Avasilichioaei. Strategia de restructurare a Cuprom a beneficiat, insa, si de o conjunctura favorabila. Pe de o parte, cel putin la Elcond, indienii de la RBG au facut ceva investitii. 

„Laminorul asta e investitie de pe vremea indienilor, de prin 1999“, isi aminteste un muncitor, care spune ca ar fi costat „vreo doua milioane de dolari“, din cate a auzit el.  In plus, inainte de privatizare, statul s-a angajat, tot la cererea RBG, sa disponibilizeze o parte dintre salariati, facand un fel de „curatenie preliminara“.

„Inainte sa fie preluata de RBG, de la societate au plecat 500 de oameni“, isi aminteste Avasilichioaei.  In plus, cotatiile internationale la cupru au crescut substantial din 2003 iar producatorii straini de cabluri si cablaje au decis sa isi relocalizeze o mare parte din productia lor in Romania. In aceste conditii, Pirelli, Hellenic Cables sau Emerson au devenit clienti ai Cuprom.

Si proprietarii Cuprom mizeaza, la randul lor, pe tendinta de crestere a necesarului de produse din cupru. „Cererea va creste. Avem avantajul ca suntem singurul producator din regiune. Asa se face ca suntem cel mai important furnizor de sarma pentru producatorii de cabluri“, spune presedintele Cuprom.  De altfel, intregul oras Zalau pare acum „terenul de joaca“ al multor grupuri importante.

La circa trei kilometri de oras este zona industriala, unde sunt prezenti investitori cu nume rezonante: producatorul de anvelope Michelin, producatorul italian de tevi Tenaris, care a preluat Silcotub si Rominserv, parte a grupului Rompetrol, care a preluat fosta societate de armaturi IAIFO.

In mijlocul lor se distinge cladirea portocalie traditionala Elcond - o „intreprindere cocheta“, dupa cum caracterizeaza cu mandrie angajatii actuala Cuprom Zalau. „La Zalau se face cea mai mare fabrica de corduri din sud-estul Europei (de catre Michelin - n.r.)“, spune Andrei Barbu Todea, prefectul judetului Salaj. 

El crede ca orasul a avut sansa ca „majoritatea privatizarilor sa fie reusite“. E drept, la Elcond abia al doilea proprietar a putut sa aduca societatea pe profit, recunoaste Todea, iar acum „Cuprom merge bine“. De altfel, somajul la nivelul orasului este de numai 4,5%, mai spune prefectul de Salaj. Aceasta si din cauza faptului ca o parte din disponibilizati au plecat la munca in strainatate. 

Venirea investitorilor si intoarcerea celor care au plecat sa lucreze in alte tari se simt si pe piata imobiliara din zona. „Am ajuns sa avem apartamente la pretul celor din Bucuresti“, se vaita unul dintre muncitorii de la Cuprom. „Pai daca se cer 40.000 de euro pe o locuinta cu trei camere...“ Dar pretul caselor nu e singurul efect secundar al infloririi industriale din zona. Incepe sa se gaseasca din ce in ce mai greu mana de lucru calificata. Dupa programul de disponibilizari, plecari la munca in strainatate si angajari la noile fabrici din regiune (precum Michelin), acum patronii Cuprom gasesc cu dificultate oameni experimentati, se plange Horia Simu. 

Gheorghe Avasilichioaei, directorul Cuprom, povesteste ca, de regula, anunturile de angajare din ziare sunt urmate de interviuri la care se prezinta de obicei zeci de oameni care nu stiu absolut nimic despre productia de cupru. Cei care conduc fabrica au incercat sa incheie parteneriate cu Universitatea din Cluj, cu gandul de a-si forma oameni care ar putea deveni inlocuitorii celor in prag de pensionare.

Restructurarea e un pariu castigat. Dar cine sunt, de fapt, castigatorii? Horia Simu, fost vicepresedinte la Citibank, s-a asociat cu un alt „bancher“, Horia Pitulea, la randul sau, fost vicepresedinte la Citibank, asemeni lui Simu - cei doi au pornit impreuna in ceea ce parea a fi o aventura, cumparand de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, fabrica de cupru Phoenix Baia Mare. 

Dar de ce tocmai cupru? „Ne-am uitat la mai multe societati: Tricodava, societati de ape minerale etc.“, spune Simu. Criteriul numarul unu a fost, potrivit presedintelui Cuprom, gasirea unor unitati care puteau fi restructurate si care se vindeau la un pret accesibil. Iar Phoenix a fost „pe masura puterilor noastre“. Au urmat alte achizitii (Elcond, Cepronef, Ipronef etc.). 

„Politica noastra de investitii se bazeaza pe faptul ca nu luam bani de la o firma pentru a o finanta pe cealalta“, explica Simu - iar banii necesari pentru investitii au venit din imprumuturi bancare. Pe langa cupru, investitorii de la Cuprom au facut si alte achizitii, prin intermediul unor firme independente. 

„Inca din perioada cand lucram la Citibank am infiintat compania de medicamente Vita Care“, spune Horia Simu. In plus, la portofoliu s-a adaugat, in iarna anului trecut, societatea de ape minerale Lipomin. 

Iar acum, Cuprom negociaza preluarea societatii Electroputere Craiova. Cumpararea unor societati din domenii atat de diverse se explica prin modul de lucru al celor trei investitori. 

„Actionam ca un fond de investitii“, spune Simu. De altfel, ei intentioneaza, chiar, sa lanseze, in Romania, din toamna acestui an, un fond de investitii, East European Restructuring Fund, cu un capital de circa 50 de milioane de dolari, dezvaluie Horia Simu. Decizia de schimbare a profesiei are si partile mai putin bune. O zi obisnuita de lucru se traduce, pentru Simu, prin zeci sau chiar sute de telefoane si maldare de documente care ii asteapta semnatura. In timpul unei intalniri de cateva zeci de minute cu BUSINESS Magazin, presedintele Cuprom a hotarat daca va cumpara sau nu valuta la un pret oferit de banci, a discutat cu potentiali investitori, a analizat un CV al unui potential viitor angajat si a respins cateva apeluri care „mai puteau astepta“. 

De ce au preferat sa renunte la posturile din sistemul bancar si sa se avante in afaceri? „La Citibank lucram pentru cele mai mari 20 de companii din Romania. Ceea ce a fost multumitor pana la un moment dat. Adica pana cand ne-am hotarat ca trebuie sa facem bani pentru noi“, isi aminteste Horia Pitulea. 

Iar echipa pe care au facut-o pare sa fie de succes. „Este un tandem foarte bun“, crede Dragos Popa, vicepresedinte la Citibank, fost coleg cu Horia Simu si Horia Pitulea. El isi aminteste ca Simu avea „fler foarte bun la afaceri, acel «killer instinct»“. Mai precis, explica Popa, „prindea o afacere si se concentra foarte bine asupra ei“. Pitulea, in schimb, era „mai analitic, metodic, investiga afacerea, ii placea sa sape“, mai spune Dragos Popa.  „Oricum, menirea lor era sa faca business“, crede Popa. 

Iar sloganul „do it right the first time“ (fa-o bine din prima), care sta inscris pe un panou de pe culoarele Cuprom Zalau, mostenit o data cu fabrica, de la indieni, pare sa se potriveasca, abia acum, cu modul de lucru al noilor proprietari.

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Am mai scris despre:
BANCHERII CUPRULUI
/cover-story/bancherii-cuprului-1049972
1049972
comments powered by Disqus
Bani mai mulţi, muncitori asiatici sau program flexibil? Cea mai bună soluţie a angajatorilor pentru lipsa de meseriaşi Bani mai mulţi, muncitori asiatici sau program flexibil? Cea mai bună soluţie a angajatorilor pentru lipsa de meseriaşi

Aduc sudori din Vietnam sau bucătari din Nepal, oferă program flexibil angajaţilor, publică salariile oferite în anunţurile de angajare, investesc în şcoli profesionale şi speră să îşi fidelizeze angajaţii astfel încât fenomenul migraţiei externe a meseriaşilor să se diminueze.

vezi continuarea
ZF.ro
CUTREMUR total în piaţa muncii! Guvernul vrea să scutească o nouă categorie profesională de la plata impozitului CUTREMUR total în piaţa muncii! Guvernul vrea să scutească o nouă categorie profesională de la plata impozitului
SURPRIZĂ majoră: Ce salariu câştigă o casieră de la Kaufland
ProMotor.ro
9 trucuri pentru a scădea consumul de carburant cu până la 30%! Le poţi aplica imediat, fără costuri suplimentare! 9 trucuri pentru a scădea consumul de carburant cu până la 30%! Le poţi aplica imediat, fără costuri suplimentare!
A doua ţară din Europa care RENUNŢĂ LA LIMITA DE VITEZĂ DE 130 KM/ORĂ PE AUTOSTRĂZI!
CEL MAI CĂUTAT LOC DE MUNCĂ din România. Se obţine uşor, iar SALARIILE DEPĂŞESC 1000 DE EURO!
Descopera.ro
Marele DEZASTRU care ne aşteaptă pe toţi. Aisbergul de dimensiuni COLOSALE care se va desprinde din Antarctica Marele DEZASTRU care ne aşteaptă pe toţi. Aisbergul de dimensiuni COLOSALE care se va desprinde din Antarctica
PLĂCEREA bolnavă pe care o au mulţi oameni în timpul SEXULUI. ''Este perversiunea maximă''
Ce face ca un BĂRBAT să fie ATRACTIV pentru o femeie. S-a cercetat serios, iar rezultatul este surprinzător
Go4it.ro
Primele imagini cu cel mai AVANSAT telefon HUAWEI cu ecran PLIABIL. Acesta va întrece până şi modelul Galaxy FOLD de la Samsung Primele imagini cu cel mai AVANSAT telefon HUAWEI cu ecran PLIABIL. Acesta va întrece până şi modelul Galaxy FOLD de la Samsung
PERICOL pentru toţi utilizatorii de Windows! O aplicaţie care se găseşte instalată pe majoritatea computerelor poate permite hackerilor să te SPIONEZE
LOVITURĂ gravă pentru HUAWEI. SAMSUNG S10 are cameră mai bună decât telefoanele sale de top!
Csid.ro
Ginecolog – cum decurge un consult de rutină Ginecolog – cum decurge un consult de rutină
Instagram şi efectele sale negative, din punct de vedere psihologic
Secreţia vaginală: când indică anumite boli

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.