30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

Autor: Dana Ciriperu Postat la 24 august 2020 5772 afişări

Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 - 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.

Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?

Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

„Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.

Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  


Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău

Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei

Nr. de angajaţi: 10.769

Profit net: 1,2 mld. lei

Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman - magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.


Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena

Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei

Nr. de angajaţi: 1.145

Profit net: 134  mil. lei

Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.


Dan Ostahie, fondator al Altex

Cifră de afaceri: 4 mld. lei

Nr. de angajaţi: 3.546

Profit net: 75,4  mil. lei

Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.


Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)

Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei

Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei

Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

Prin '90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.


Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex

Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei

Nr. de angajaţi: 2.039

Pierdere netă: 44 mil. lei

Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.


Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA

Cifră de afaceri: 1 mld. lei

Nr. de angajaţi: 1.956

Profit net: 14 mil. lei

Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.