MONICA ENE-PIETROŞANU a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare în 1995 şi Facultatea de Matematică în 1996 - "era vremea când puteai să faci două facultăţi" - şi ulterior a rămas să profeseze în facultate ca asistent în cadrul catedrei de calculatoare timp de mai bine de doi ani. A dat curs unei propuneri venite din partea Microsoft şi a decis să plece în Statele Unite ale Americii timp de opt ani în grupul de dezvoltare de produse Windows. La nici 30 de ani, Monica Ene-Pietroşanu lucra în departamentul de cercetare şi dezvoltare al americanilor, dar spune că trecerea nu a fost bruscă, mai ales că "făceam parte din generaţia care alegea să plece din România". Îşi aminteşte şi astăzi de concurenţa uriaşă pentru a prinde jobul vieţii, însă mărturiseşte că a avantajat-o studiul la ambele facultăţi, dar şi faptul că se specializase pe zona de securitate IT şi criptografie. Aşa a ajuns în Redmond unde a lucrat ani buni la partea de securitate din infrastructura sistemului de operare Windows. "Toate cursurile, chiar şi cele care nu mi-au plăcut deloc, mi-au folosit. Nu e un mit că avem un sistem educaţional bun", spune astăzi managerul.

Cei trei ani pe care voia să îi petreacă iniţial peste ocean s-au transformat în opt, iar "în loc de doi ne-am întors patru, cu doi băieţei. A fost un proiect de familie", spune Monica Ene-Pietroşanu. Povesteşte că s-a simţit ca acasă în Seattle, Washington, loc mereu verde, la fel ca oraşul său de origine, Sinaia. Era sfârşit de 2005 când s-a întors în România - "am găsit ţara schimbată în mod pozitiv" - tot la Microsoft, mai întâi drept consultant, iar apoi ca site manager pentru centrul de suport tehnic global - "pe care l-am crescut chiar eu de la început până la peste 200 de angajaţi, cât aveam anul trecut". O numeşte o experienţă antreprenorială care îi foloseşte şi în mandatul actual în prezent la Intel. "Faptul că Intel a venit cu un centru de R&D în România a fost pentru mine o posibilitate de a valorifica şi experienţa din cercetare de peste ocean şi cea antreprenorială din centrul Microsoft din ultimii cinci ani", spune managerul. Îi lipseau ramurile de dezvoltare şi creaţie şi a acceptat noua provocare în vara anului trecut. "Ce m-a surprins în mod plăcut e faptul că, revenind din Statele Unite şi auzind toate poveştile despre scăderea nivelului educaţional din România, am văzut că nivelul este foarte ridicat, iar cine vrea să facă cu adevărat carte face." Centrul Intel a fost inaugurat oficial în luna februarie. De ce a ales Intel să pună pe harta companiei România?

Monica Ene-Pietroşanu admite că primul argument se leagă de bazinul de talente pe care îl produc universităţile româneşti, dar şi deschiderea universităţilor de a lucra cu Intel, pentru că "mediul academic a vrut mereu să se conecteze cu cel privat, iar Intel e un brand puternic". A acceptat misiunea de a forma o echipă care să aducă inovaţie şi să creeze produse revoluţionare pentru grupul american. Centrul din cartierul Pipera este singurul construit de la zero în Europa de divizia de software şi servicii a Intel, deci care nu a rezultat ca urmare a unei achiziţii. Tranzacţiile au venit după deschiderea centrului şi nu înainte - firma Telmap cu birouri în Israel şi România, cu circa 100 de angajaţi în Bucureşti, dar şi compania Wind River, achiziţionată de Intel la nivel mondial, cu un centru de cercetare de 200 de oameni la Galaţi - dat fiind faptul că oficialii Intel voiau să-şi sporească prezenţa în Europa şi au dorit un loc apropiat de universităţi şi clienţi. Perla coroanei, compania McAfee, a fost achiziţionată de Intel în 2011, cea mai mare tranzacţie a companiei - circa opt miliarde de dolari - care a asigurat o mai bună coordonare între componentele hardware şi software la capitolul securitate, scopul fiind extinderea gamei de soluţii pe care compania o poate oferi clienţilor. În percepţia publicului, gigantul Intel e cunoscut mai ales pentru produsele hardware dezvoltate, însă compania urmăreşte o dezvoltare tot mai pronunţată şi în zona software. Investiţia Intel în software a început în 2004, dar achiziţiile au început de peste un deceniu. În Europa, Intel încă e percepută drept o companie lider în piaţa de hardware. Drumul de la microprocesoare la soluţii de computing e însă tot mai clar.