Denisa Comanescu e poeta, traducatoare si editoare, in proportii care, de-a lungul vremii, si-au disputat intaietatea. In ultimul timp, atentia ei pare sa se fi focalizat pe activitatile editoriale, desfasurate, pana la incheierea anului trecut, sub marca Polirom, iar acum la Humanitas, unde e managerul, impresarul, redactorul si responsabilul de proiect si de portofoliu al seriei de literatura straina "Raftul Denisei". Un raft care, cum ar spune englezul, nu este doar craft - meserie, mestesug, ci si art, adica arta.

Pentru ca daca redactarea, alegerea traducatorilor sau slalomul printre problemele de copyright tin intr-adevar de migala, de tenacitate si experienta, dinamismul si consistenta unei asemenea colectii nu pot fi conferite decat printr-o investitie de gust si de talent.

Capitol la care Denisa Comanescu nu pare sa se fi zgarcit, cata vreme, intre multele rafturi ale Editurii Humanitas, "Raftul Denisei" este deja vizibil si creste cu o vioiciune contagioasa. Va vom prezenta, in randurile urmatoare, ultimele aparitii sosite la redactie, volume unificate grafic (ca si celelalte ale seriei) prin prezenta in partea stanga, de sus, a copertii, a unui oval in care este inscrisa o pisica neagra, in postura felinelor egiptene sacre. Nimeni altcineva decat animalul de casa al Denisei, cel despre care editoarea afirma ca o ajuta in selectarea viitoarelor traduceri.

JOHN FANTE: INTREABA PRAFUL

Despre autor (precursor al generatiei Beat), excentricul Charles Bukovski, cel care si semneaza prefata prezentului volum, spune: "Inceputul acestei carti a fost pentru mine un imens si nebunesc spectacol. Fante a devenit zeul meu". Inspirat din propria biografie a lui Fante (fiu de imigranti italieni), romanul descrie povestea scriitorului Arturo Bandini, un tanar dornic de afirmare ("la raftul cu litera B, faceti loc si pentru cartea mea" clameaza el, spunand raspicat ca va ridica, astfel, nivelul literar al respectivului raft), care traieste in Los Angeles-ul anilor ‘30. Dincolo de peripetiile lui Arturo, se construieste probabil unul dintre cele mai frumoase omagii inchinate orasului nascut din desert, L.A. In 2006, romanul a fost ecranizat de catre Robert Towne, regizor care i-a distribuit in rolurile principale pe Colin Farrell si Salma Hayek.

SALMAN RUSHDIE: FURIE

Romanul, aparut inainte de 9/11 2001, avea in mod premonitoriu pe coperta editiei intai imaginea unor zgarie-nori newyorkezi profilati pe un cer din care parea sa se scurga sange. Fara legatura cu apocalipsa ce avea sa urmeze prin daramarea turnurilor gemene, imaginea comunica perfect atmosfera de disolutie din Big Apple, senzatia de sfarsit al civilizatiei pe care o traia protagonistul, Malik Solanka (un personaj descins, ca si Rushdie, in miezul Americii, direct de la Bombay). Atins de aripa unei nebunii benigne, Malik este profesor universitar, de doua ori divortat si doar o singura data demisionar, din pricina faptului ca doreste sa exploateze la maximum o inventie care l-a facut, deopotriva, bogat si disperat. "Little Brain" este, la inceput, o papusa, apoi o marioneta, apoi devine desen animat, actrita, animator de talk-show, gimnasta sau balerina. Papusa lui Solanka, creata cu ani in urma, nu mai seamana deloc cu avatarurile ei actuale. Profesorul, un fel de Coppelius modern, este oripilat de faptul ca a pierdut controlul asupra propriei sale creatii si ca aceasta a devenit o productie de masa, un star international de tip Barbie.

NICK HORNBY: TURNUL SINUCIGASILOR

Londra, in noaptea de ajun a Anului Nou. Patru tineri disperati se intalnesc pe acoperisul unei cladiri cu un renume funest: Turnul sinucigasilor. Martin - vedeta TV pusa la naftalina, Maureen - mama a unui copil grav bolnav, Jess - adolescenta furioasa si JJ - un rocker incapabil sa se impuna - sunt contrariati de faptul ca s-au intersectat si isi spun, pe rand, tragicele povesti personale. Chiar daca nu renunta definitiv la proiectele suicidare, cei patru nefericiti isi amana moartea pana la urmatoarea sarbatoare.

ANAIS NIN: INCEST

"Incest" este doar unul dintre cele trei panouri ale unui pe cat de celebru pe atat de scandalos "Jurnal al dragostei", publicat de-abia in anul 1986, cand toate personajele de seama din filele lui trecusera in lumea celor drepti. Este jurnalul unei femei extrem de complexe, cu vederi libere, care-si resimte impulsurile sexuale si nevoile emotionale fara nici o urma de culpabilitate si intr-un total abandon amoral, in perfect acord cu spiritul de avangarda al inceputului de secol al XX-lea. Din paginile cartii se desprind portretele unor personalitati culturale -  precum cele ale psihanalistilor Otto Rank si Rene Allendy, al scriitorului Antonin Artaud sau al lui Henry Miller, cel cu care autoarea a avut o relatie pasionala de mare intensitate.

LAURA RESTREPO: DELIR

Dupa patru zile de absenta, Aguilar isi gaseste tanara sotie in stare de dementa acuta, intr-un hotel din Bogota. Ce i s-a intamplat oare frumoasei si zvapaiatei Agustina? Exact asta se straduieste sa priceapa sotul ei, cuprins de ingrijorare. In ciuda dragostei ce i-o poarta si a dorintei de a o ajuta cu orice chip, Aguilar nu prea stie pe ce cale s-o apuce. Cheia misterului nu se afla acolo unde o cauta el, asa ca, nu fara durere, constata ca nu stie aproape nimic despre anumite unghere ale sufletului nevestei sale. Trebuie spus ca autoarea, nascuta in Columbia, a fost profesoara de literatura dar si jurnalista de investigatie, care si-a riscat viata incercand sa afle detalii despre mafia de la Medellin.