Incalzirea globala este deci o problema si mai grava decat se credea, conchide un nou studiu sustinut de agentii europene, australiene si publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA. Emisiile de dioxid de carbon au ajuns ca in 2006 sa fie cu 35% mai mari decat in 1990, iar cercetatorii sustin ca incalzirea a deter-minat modificari in directia vanturilor din zona Oceanului Antarctic, ducand la ridicarea la supra-fata a apelor bogate in dioxid de carbon si reducand astfel capacitatea oceanului de a absorbi acest gaz de sera. Pe uscat, in schimb, unde plantele sunt cele ce preiau dioxidul de carbon din atmosfera, capacitatea de absorbtie s-a redus din cauza secetei, sustine studiul.

Autorii studiului au constatat ca dioxidul de carbon eliberat prin arderea de combustibili fosili si prin productia de ciment a crescut de la 7 miliarde de tone in 2000 la 8,4 miliarde de tone in 2006, ritmul de crestere ajungand de la 1,3% intre anii 1990-1999 la 3,3% in perioada 2000-2005.

Cum era de asteptat, concluziile studiului au fost intampinate inclusiv cu critici in comunitatea stiintifica americana. Kevin Trenberth, expert la Centrul National pentru Cercetari Atmosferice din Boulder, Colorado (un cercetator care nu se numara printre autorii studiului), considera ca statisticile privitoare la dioxidul de carbon ofera o perspectiva incompleta, fiindca nu reflecta ceea ce s-a intamplat cu restul gazelor de sera, a caror concentratie in atmosfera nu creste la fel de repede. Spre exemplu, emisiile de metan chiar au scazut in intervalele considerate de studiu. La randul sau, Alan Robock, director asociat al Centrului pentru Prognoze de Mediu de la Universitatea Rutgers, sustine ca lucrarea ia in calcul o perioada prea scurta pentru a masura cu precizie o tendinta, dar admite ca rezultatele ei sunt „rezonabile“.