În ultimele decenii, turismul a devenit o parte importantă în viaţa multor europeni, inclusiv a românilor, fie că e vorba de excursii în care vor să-şi descopere propria ţarĂ SAU de călătorii în ţinuturi îndepărtate. În afară de o binemeritată pauză după luni de muncă, vacanţele sunt o evadare din rutina zilnică, din propria bulă, adeseori chiar din confortul personal. Sunt o şansă de a descoperi locuri şi oameni, dar şi de a te redescoperi pe tine însuţi.

Ce se schimbă? Ce rămâne constant? În 2020, pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra comportamentului de călătorie al oamenilor din întreaga lume, din cauza restricţiilor şi a riscului pentru sănătate. În 2021, multe dintre restricţii au fost ridicate, permiţând turismului să înceapă redresarea. De atunci, numărul europenilor care merg constant în vacanţe a crescut, ajungând la aproape 249 de milioane persoane de peste 15 ani în 2024, adică 65% din populaţia continentului, arată datele publicate de Biroul European de Statistică.  Este o creştere de 2,3 % (sau 5,7 milioane de turişti în plus) faţă de 2023, iar faţă de 2019, numărul turiştilor a crescut cu 5,5 milioane.

În acest context european, România are încă cel mai mic procent de populaţie care călătoreşte în interes personal, în ţară sau în străinătate, cu puţin peste un sfert (28%) în 2024. Imediat după noi vin Bulgaria, Italia, Portugalia şi Grecia, singurele ţări UE în care mai puţin de jumătate din populaţie merge în vacanţe.

Pe de altă parte, România se poate lăuda cu cea mai mare creştere a numărului de turişti,
5,1 milioane de români mergând în excursii locale sau internaţionale, cu 30,5% mai mulţi decât în 2023. Procentul a fost chiar dublu dacă ne uităm doar la segmentul vacanţelor în străinătate, unde numărul românilor călători a crescut cu 62% an la an.

Următoarele ţări în topul creşterilor, dar la distanţă de România, sunt Suedia, cu 17%, şi Lituania, cu 13,5%. Iar dacă ne uităm doar la excursiile în străinătate, ţara noastră este depăşită doar de Suedia, cu o creştere anuală de 75%.

Dintre europeni, cei mai mari amatori de vacanţe par să fie olandezii (84%), luxemburghezii, finlandezii şi suedezii (83%), francezii (81%), nemţii (80%), irlandezii (79%), dar şi austriecii şi cehii (76%).

Singurele cinci ţări europene unde numărul de turişti a scăzut în 2024 au fost Polonia, Portugalia, Italia, Franţa, Danemarca şi Bulgaria.

Cifrele arată că mai mult de o treime dintre locuitorii din UE au mers atât în călătorii interne, cât şi externe, o creştere uşoară faţă de anul precedent, în timp ce aproape o jumătate au ales doar destinaţii din ţara natală.

Ecuaţia banilor

Oricât de mult ne place să călătorim şi să descoperim locuri noi, banii rămân o parte esenţială a ecuaţiei. Şi, din păcate, România punctează negativ la acest capitol, ocupând primul loc în UE la ponderea populaţiei care nu îşi permite nici măcar o vacanţă pe an. Mai mult de jumătate dintre români (58%) nu au avut bani pentru o săptămână de concediu în afara casei, în 2024, conform datelor Eurostat. Cu o situaţie relativ similară se confruntă grecii şi bulgarii, unde procentele sar de 40%.

La nivel european, după un vârf de 40,5% în 2012, ca urmare a crizei economice, proporţia celor care nu îşi permit o vacanţă a început să scadă şi a ajuns la 28% în 2019, doar pentru a reveni pe creştere în 2020, la 28,7%. În 2024, aceasta era de 27%, variind de la 9% în Luxemburg la peste 40% în România, Grecia şi Bulgaria.

Ce aduce 2026 în turism

După pandemie şi ani de redresare, 2025 pare să fi fost un an bun pentru turism, tot mai mulţi oameni simţind nevoia de a lua o pauză din agitaţia zilnică pentru a-şi reîncărca bateriile. Pentru unii asta înseamnă o plajă fierbinte pe malul mării sau o cabană liniştită la munte, câteva zile cu familia sau prietenii, un oraş nou, mâncare bună, seri relaxate la un pahar de vin. Dar tot mai mulţi caută şi altceva, iar 2025 a fost anul în care experienţele semnificative, călătoriile mai lungi, aventurile şi atenţia la wellness au prins avânt. Sătuli de agitaţie şi zgomot, tot mai mulţi turişti fug de destinaţiile mass market, de clasica staţiune de la mare sau de la munte, de insula tropicală din orice feed de TikTok sau de cele mai populare destinaţii europene. Nu mai vor să bifeze locuri din top 10, ci să găsească un loc al lor. Mulţi vor totală detoxifiere digitală în cele mai izolate destinaţii, alţii se dedică sportului, visând la drumeţii pe vârfuri de munte.

În paralel, creşte constant numărul turiştilor interesaţi de sustenabilitate, care aleg cazări ecologice şi vacanţe care susţin economiile locale şi reduc impactul asupra mediului.

În mijlocul acestor schimbări de trend, ce va aduce 2026? Analişti, proprietari de cazări, companii aeriene şi de consultanţă, agenţii de turism şi influenceri încearcă la început de an să pună cap la cap câteva dintre trendurile care ar putea marca noul an în turism. O primă concluzie este că în 2026 nu contează atât de mult numărul călătoriilor, cât faptul ca fiecare dintre ele să fie una memorabilă. Şi iată câteva dintre trendurile anului curent, conform analizelor realizate de BBC şi Euronews:

Turismul literar

Numărul celor care îşi aleg destinaţia în funcţie de cartea favorită va creşte în 2026, din dorinţa de a prelungi bucuria lecturii, de a experimenta la faţa locului povestea, de a se simţi mai aproape de personaje. Trendul, influenţat puternic de social media şi BookTok, merge mână în mână cu dorinţa de detoxifiere digitală postpandemie, care a făcut ca tot mai mulţi să redescopere literatura în ultimii ani şi să se refugieze în poveşti.

La munte, mai degrabă decât la mare

Chiar dacă litoralul rămâne destinaţia preferată a oricărei veri, tot mai mulţi aleg să evite aglomeraţia destinaţiilor de la mare şi să îşi petreacă vacanţa la munte, fie pentru drumeţii, fie chiar pentru o ultimă tură de schi pe gheţar. Cabanele din Alpi au cunoscut în ultimii ani un aflux tot mai mare de clienţi în timpul verii, pe măsură ce supraturismul şi temperaturile adeseori prea ridicate din timpul verii creează probleme în sudul Europei.

Vacanţele organizate de AI şi hiper-personalizate

Creşterea utilizării inteligenţei artificiale în domeniul călătoriilor a fost o temă recurentă în ultimii doi ani şi se preconizează că va continua să crească în 2026. Această tendinţă a fost susţinută puternic de Gen Z şi de mileniali, care preferă să lase etapa organizării în mâna alcuiva, solicitând personalizarea itinerarului şi planificări fără surprize, împreună cu recomandări de „hidden gems” la care nu s-au gândit. Utilizatorii AI vor un itineraru care să ţină cont de propriile pasiuni, în căutarea unor experienţe care să dea sens călătoriei. Un sondaj realizat de Marriott arată că 50% dintre turişti au folosit AI pentru a-şi planifica vacanţa în 2025, de la 41% în 2024, iar procentul probabil va creşte.  

În plus, a trecut vremea când toată lumea rezerva aceeaşi călătorie: industria turismului se îndreaptă către hiperindividualitate la scară largă, iar în ultimii ani au apărut tururi specializate pentru aproape orice moment din viaţă, hobby sau vis. 

Road-trip, nu avion

Chiar dacă sunt destinaţii în care avionul este o nevoie de neevitat, tot mai mulţi preferă să călătorească cu maşina, nu spre o anumită destinaţie, ci ca o şansă de a savura întregul traseu, cu pauze pentru vizite şi momente de relaxare. Tot mai des, ţările propun turiştilor trasee speciale pentru călătorii cu maşina, care permit accesul în zone mai izolate, adeseori trecute cu vederea într-o vacanţă clasică. Trendul este susţinut şi de influencerii care călătoresc pe distanţe mari cu rulota, scoţând la lumină tot felul de locuri ascunse şi fascinante.

Evadarea în off-grid

În aceeaşi măsură în care o parte a turiştilor aleg destinaţiile pe baza recomandărilor de pe Instagram, alta fuge cât poate de departe chiar de această variantă. Ba chiar caută locuri cât mai puţin promovate pe reţelele sociale. Rezultatul este că destinaţiile izolate sunt în creştere, interesul crescând pentru locuri precum Toledo în Spania, Brandenburg în Germania şi, pentru cei mai aventuroşi, Irak. În Marea Britanie, mulţi evită acum Cotswolds şi Cornwall şi merg către zone mai puţin vizitate, precum Northumberland, Ţara Galilor şi Somerset, potrivit unui raport citat de BBC.

Dincolo de nişe şi trenduri, 2026 va aduce cu siguranţă turişti şi în destinaţiile clasice, căci Parisul este în continuare oraşul iubirii, plajele din Maldive rămân la fel de atrăgătoare, iar serile fierbinţi din Argentina sau Brazilia nu şi-au pierdut puterea de atracţie. Fie că se îndreaptă spre mare sau spre munte, spre mici oraşe din Europa de Est sau metropole vestice, spre zgârie-norii din Asia sau savanele din Africa, oamenii vor continua să călătorească, să evadeze din rutină, să caute descoperiri şi relaţii noi. Destinaţiile de wellness, retreaturile de yoga, locaţiile pentru sporturi extreme sau hobby-uri, vacanţele culinare, literare sau de detoxifiere digitală vor fi tot mai vizibile în 2026, alături de vacanţele clasice, oraşele fascinante şi complexurile all inclusive de lux.