România este una dintre ţările europene cu cel mai mic grad de intermediere financiară, atât la nivelul populaţiei, cât şi al companiilor, ceea ce înseamnă un potenţial important de investiţii care încă nu se vede în economie. Iar diferenţele faţă de restul Europei sunt semnificative.

România se menţine drept economia cu cel mai redus nivel al creditului neguvernamental în PIB din Uniunea Europeană (22%, la finalul lunii martie 2026, faţă de o medie de 66%), inclusiv pe cele două segmente principale de creditare, 11% atât la nivelul companiilor nefinanciare, cât şi la nivelul populaţiei. Diferenţa rămâne pronunţată în special în raport cu economiile din vestul şi nordul Europei”, spun analiştii BNR în raportul privind stabilitatea financiară din iunie 2026. Ce înseamnă aceste date pentru companii? La nivelul economiei locale există în prezent circa 27.800 de firme considerate performante, calculat pe baza profitului net, al cheltuielilor salariale şi al numărului de salariaţi, iar dintre acestea aproape jumătate (46%) nu aveau niciun credit bancar activ în martie 2026.

Chiar dacă acest segment de companii reprezintă doar 3% din totalul firmelor active, ele generează peste jumătate din valoarea adăugată brută şi angajează jumătate din salariaţii economiei. Ce ar putea aduce în plus un credit? „Firmele performante care apelează la finanţare bancară înregistrează niveluri superioare ale activităţii şi indicatorilor financiari comparativ cu cele care nu au contractat niciun credit bancar, evidenţiate printr-o valoare adăugată brută mai mare cu circa 22%, o cifră de afaceri superioară cu peste 50% şi un profit net cu aproximativ 20% mai ridicat”, arată raportul Băncii Naţionale.

Valoric, companiile performante care prezintă un grad redus de îndatorare şi care dispun de spaţiu pentru majorarea sustenabilă a finanţării au un potenţial de creditare estimat la circa 321,5 miliarde lei. „Există în România o nevoie de investiţii foarte mare în diverse sectoare critice. Există companii suficient de mature şi suficient de mari care să fie capabile să mobilizeze finanţări de tip sindicalizat. Inclusiv faptul că majoritatea companiilor energetice sunt listate şi au acces la toate sursele de finanţare posibile ajută foarte mult la încrederea băncilor în acorda finanţare. Există campioni români şi vreau să sper că vom vedea mai multe companii locale care vor să se extindă peste graniţe”, spunea Raluca Ţintoiu, Head of Wholesale banking & Deputy CEO, ING România, în cadrul unuia dintre panelurile conferinţei ZF Bankers Summit 2026.

În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai mare potenţial de creditare, BNR este de părere că acesta este concentrat în industria prelucrătoare, servicii şi comerţ, sectoare care reunesc atât valori ridicate ale potenţialului de finanţare, cât şi un număr semnificativ de companii eligibile. Comparativ, zona de utilităţi şi industria extractivă se bucură de un potenţial important de creditare raportat la numărul mai redus de firme eligibile.

„În ultimii cinci ani am observat o creştere a gradului de complexitate a modului în care clienţii corporate se finanţează şi modalităţi foarte inteligente prin care companiile îşi asigură fondurile, fie că vorbim despre capital de lucru sau despre investiţii.“

Bogdan Cernescu, director executiv corporate, BCR

O situaţie aparte în economia locală a ultimilor ani este preferinţa companiilor de a se finanţa din surse interne, mai degrabă decât prin credit bancar, apelând cel mai adesea la lichidităţi disponibile temporar, profit reinvestit sau valorificarea unor active. Aceste surse ajung să reprezinte 79% din totalul surselor de finanţare. Totodată, finanţarea intragrup, sub forma creditelor acordate de acţionari sau de entităţi afiliate, îşi menţine o contribuţie importantă şi relativ stabilă, de aproximativ 20%. Analiza Băncii Naţională arată că, în continuare, creditul comercial reprezintă una dintre principalele surse de finanţare utilizate de companiile care activează în România, ceea ce nu este neapărat un lucru bun. „Dependenţa relativ ridicată de creditul comercial evidenţiază persistenţa unor vulnerabilităţi structurale la nivelul sectorului companiilor nefinanciare, capitalizarea insuficientă a unui număr important firme şi nivelul redus de educaţie financiară în rândul antreprenorilor. De asemenea, gestionarea adecvată a riscurilor asociate acestor relaţii comerciale rămâne importantă pentru menţinerea rezilienţei financiare a companiilor, în special în perioade marcate de incertitudine sau de manifestarea unor şocuri adverse”, spun analiştii BNR. Există însă semne pozitive şi în această zonă, iar reprezentanţii băncilor văd o diversificare tot mai accentuată a modului în care clienţii corporate se finanţează pe plan local. „În ultimii cinci ani am observat o creştere a gradului de complexitate şi vedem modalităţi foarte inteligente prin care companiile îşi asigură necesarul de finanţare, fie că vorbim despre capital de lucru sau despre investiţii. Dintr-odată, nu mai este atât de complicat pentru un jucător local să atragă 10 milioane de euro sau chiar 500 de milioane de euro. Pe de o parte, acest lucru arată apetitul băncilor, iar pe de altă parte reflectă dorinţa companiilor de a înţelege şi de a construi parteneriate care să le asigure stabilitatea finanţării pe termen mediu”, a declarat Bogdan Cernescu, director executiv corporate la BCR, în cadrul ZF Bankers Summit 2026.

Un semnal pozitiv este şi reducerea uşoară a costurilor de finanţare pentru companii, în martie 2026 comparativ cu perioada similară a anului anterior, atât pentru creditele în lei (- 0,2 puncte procentuale), cât şi în euro (-0,4 puncte procentuale). Din perspectivă europeană, marjele creditării sectorului real practicate în România se situează la niveluri comparabile cu alte state.