De sapte ani oamenii de afaceri incearca sa schimbe legislatia muncii. Atunci a fost implementat Codul muncii care functioneaza in prezent si tot atunci au aparut primele nemultumiri ale angajatorilor cu privire la dezechilibrele pe care le crea legea in relatia dintre angajati si angajatori. Voiau cu totii un cadru legislativ mai flexibil, in care sa fie incurajate performanta individuala si crearea de locuri de munca. Din 2003 si pana acum Codul muncii a fost modificat in mai multe randuri, insa niciodata modificarile nu au fost atat de consistente incat sa creeze efecte importante. Este, practic, pentru prima oara cand este propusa introducerea un pachet cu atat de multe ajustari legislative.

"In esenta, va fi acelasi Cod al muncii. Baza nu va fi schimbata, ci vor fi aduse o serie de modificari care sa-l flexibilizeze", spune Georgiana Singurel, associate partner in cadrul casei de avocatura Reff & Associates si specialist in dreptul muncii. Se fereste, astfel, sa foloseasca sintagma de "revolutie legislativa", asa cum a fost caracterizat proiectul de mai multe ori, in ciuda faptului ca schimbarile sunt semnificative.

Unul dintre dezechilibrele acuzate in codul actual este gradul extrem de ridicat de protectie pe care legea o ofera angajatilor. "Romania este unul dintre cele mai protectoare state din Europa, din acest punct de vedere, insa protectia nu este gandita cum trebuie - avem cele mai restrictive conditii de concediere, dar in momentul in care aceasta chiar se produce, angajatul roman primeste printre cele mai mici pachete compensatorii din Europa", mentioneaza Georgiana Singurel.

In ciuda faptului ca sindicalistii privesc cu teama viitorul lor la locul de munca prin prisma modificarilor pe care le va suporta legislatia, avocatii specializati in dreptul muncii, ca si oamenii de afaceri, spun ca aceasta este singura solutie pentru a avea o piata a muncii cu adevarat flexibila. Dincolo de ajustarea relatiilor deja existente intre angajati si angajatori, un efect extrem de important ar fi stimularea investitorilor straini. Romania este recunoscuta pentru faptul ca este o piata atragatoare din perspectiva salariilor si a oamenilor relativ bine pregatiti, insa acest avantaj este pus in umbra de o legislatie extrem de stufoasa si puternic dezavantajoasa pentru angajatori. "Recunosc ca, pana acum, niciunul dintre investitorii pe care i-am asistat nu au refuzat sa vina in Romania din cauza Codului muncii, insa verificarea cadrului legislativ este intotdeauna un aspect la care se uita cu mare atentie inainte de a intra in piata."

In aceste conditii, se poate spune ca acesta ar fi un prim pas in vederea atragerii investitorilor straini, dar si in incurajarea companiilor locale sa faca angajari. Un impact similar s-ar putea vedea in zona serviciilor externalizate, cu atat mai mult cu cat pachetul de modificari sustine contractele de munca pentru perioade determinate, pe proiecte specifice, trasatura caracteristica acestui segment. O legislatie mai relaxata si un cost redus al fortei de munca au reprezentat intotdeauna criterii esentiale pentru alegerea tarilor sau regiunilor in care companiile externalizeaza o parte din activitati. "Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Codului muncii este indelung asteptat atat de mediul de afaceri autohton, cat si de investitorii straini, intr-o perioada in care relansarea economica a Romaniei depinde in mare parte de evolutia mediului de afaceri", precizeaza Nicoleta Grama, partener in cadrul casei de avocatura Danila, Petre & Associates.

Cu toate acestea, de la data publicarii sale pe siteul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in decembrie 2010, proiectul noului Cod al muncii a avut parte de mai multe modificari si a fost indelung supus dezbaterii publice, pe fondul tensiunilor sociale pe care le-a creat. Sindicatele au avut de fiecare data un rol important in intretinerea acestor conflicte, iar salariatii au respins de la bun inceput modificarile propuse. Unele dintre ajustari au fost, intre timp, eliminate, ceea ce, pe alocuri, a mai calmat spiritele. A fost vorba, in primul rand, despre propunerea ca in cazul concedierii, angajatul sa fie cel care aduce probe ca a fost disponibilizat abuziv. Intre timp s-a renuntat la aceasta propunere si, in continuare, compania va fi cea care trebuie sa explice si sa demonstreze motivele pe baza carora alege sa renunte la un om.