Salarii mai mari, dar e suficient? Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România: „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”

Postat la 22 ianuarie 2023 3612 afişări

Salarii mai mari, dar e suficient? Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România: „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”

Industria alimentară şi agricultura au fost primele care au beneficiat de stabilirea unui salariu minim de 3.000 de lei brut lunar (circa 1.800 de lei net) încă din iunie 2022, iar cele două sectoare unde lucrează peste 220.000 de oameni au beneficiat de scutiri de impozitul pe venit, după modelul măsurilor aplicate deja anterior în construcţii. Au fost suficiente aceste măsuri pentru a face atractiv sectorul care hrăneşte România?

Stabilirea salariului minim în industria alimentară şi a agriculturii la 3.000 de lei brut (circa 1.800 de lei net) începând cu luna iunie se vede în statistici, astfel că în iunie comparativ cu mai în industria alimentară câştigul mediu lunar net s-a majorat cu 23%, la 3.247 de lei, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie, un lucrător în industria alimentară lua deja în mână un salariu de 3.384 de lei, în medie. Deşi impactul măsurii de stabilire a unui salariu minim s-a văzut instant în statistici, ulterior majorările nu au mai fost atât de vizibile, ci au continuat în ritmul de dinainte de iunie 2022. „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii. Cu toate acestea, impunerea salariului minim nu este suficientă pentru a face sectorul mai atractiv pentru candidaţii care sunt tentaţi de alte roluri, cu pachete salariale mai complexe. Introducând bonusuri de prezenţă şi productivitate şi aliniind valoarea tichetelor de masă la cea maximă, o să vedem o creştere a vizibilităţii, atractivităţii, cât şi a stabilizării sectorului”, a spus Georgian Simion, Candidate Delivery Manager în cadrul companiei de recrutare Adecco România. Industria alimentară şi agricultura, domenii care generează anual afaceri de 110 miliarde de lei, duc lipsă de muncitori, în condiţiile în care se fac în continuare investiţii în capacităţi de producţie.


„De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”

Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România


Dacă sunt companii care pariază pe roboţi pentru a suplini lipsa forţei de muncă, altele mizează pe bonusuri, condiţii de muncă  mai bune şi oportunităţi de dezvoltare pentru a atrage oameni. „Vedem că nu mai există zona de elevi, de ucenici. Noi, pe agricultură, pe licee, pe învăţământul dual avem nişte adeverinţe semnate şi cam atât. Partea de învăţare vine şi de la sine, în cazul celor 5% care îşi doresc să fie acolo, dar este nesemnificativ faţă de câtă nevoie este în piaţă. Clar, ne uităm spre  forţă de muncă şi chiar forţă de muncă specializată către fiecare nevoie în parte. Ne uităm la Nepal, Pakistan, zona Asiei”, a spus Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, care adaugă că în zona de contabilitate a găsit oameni, în schimb în zona de ambalatori, livratori găseşte foarte greu. Antreprenorul spune că salariile sunt comparabile cu cele din Vest, astfel că tinerii nu mai au motiv să plece să lucreze în alte ţări având în vedere şi cheltuielile pe care le au în alte ţări. El a povestit faptul că producătorul are 25 de angajaţi, faţă de 75 la începutul anului 2022, după o triere, dar şi după ce mulţi au decis să plece în străinătate. „Atât poziţiile din sortare şi procesare, cât şi cele tehnice (electromecanic şi tehnician mentenanţă) sunt cel mai greu de acoperit, având şi un turnover destul de ridicat. Faptul că materia primă este perisabilă face ca ritmul de lucru să fie mai intens, cu un program fluctuant (mai ales în vârf de sezon), ceea ce duce la perceperea sectorului alimentar ca fiind unul mai dificil faţă de alte industrii”, menţionează şi Georgian Simion de la Adecco România, care adaugă faptul că în general categoria de blue collar este influenţată în mod direct de valoarea pachetului salarial şi mai puţin de renumele companiei sau posibilitatea avansării şi dezvoltării profesionale, iar reconversia este o variantă din ce în ce mai des întalnită printre candidaţi.


„Noi continuăm investiţia în oameni şi în echipă. În ultimii doi ani am avut 100.000 de euro pe an investiţi în training şi recrutare şi au fost cei mai buni bani investiţi. Am  bugetat investiţii şi pentru 2023 pentru că eu cred că cea mai bună oportunitate a anului 2023 este să găsim oameni buni pe care să-i aducem în echipa noastră.”

Marius Bîcu, general manager al producătorului de lactate Ferma cu Omenie


Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, spunea recent că 70% din angajaţi sunt statornici, dar 25-30% „vin-pleacă, vin-pleacă, până se plictisesc”. De asemenea, companiile investesc în trainingul angajaţilor, în spaţii de birouri moderne şi încurajează schimbul ideilor, astfel încât mediul de lucru să fie cât mai atractiv pentru angajaţi şi viitorii angajaţi. „Noi continuăm investiţia în oameni şi în echipă. În ultimii doi ani am avut 100.000 de euro pe an investiţi în training şi recrutare şi au fost cei mai buni bani investiţi. Am  bugetat investiţii şi pentru 2023 pentru că eu cred că cea mai bună oportunitate a anului 2023 este să găsim oameni buni pe care să-i aducem în echipa noastră”, spune Marius Bîcu, general manager al producătorului de lactate Ferma cu Omenie. Echipa producătorului este formată din 48 de oameni la fabrica de brânzeturi şi 25 de oameni în fermă. „Echipa Caroli Foods Group este cel mai mare atu al nostru. Punem mare accent pe colaborare şi lucrul în echipă, încurajarea contribuţiilor tuturor colegilor noştri şi pe găsirea soluţiilor. Ca principii de leadership, credem în  „humble management”, pentru că doar practicându-le oferim şansa fiecărui membru al echipei şansa de a se dezvolta, într-un mediu care încurajează schimbul de idei”, a declarat Roxana Manolescu, CEO al Caroli Foods Group, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa mezelurilor. Caroli Foods Group are o fabrică la Piteşti şi o echipă de peste 900 de oameni. „Investiţia în oameni este la fel ca investiţia în tehnologie”, spunea recent Liviu Dobre, director general, Agricover Holding, unul dintre cei mai mari jucători din agribusiness. Bogdan Gabor, country manager al firmei de recrutare Lugera, afirma că problema majoră în sectorul alimentar este în zona de oameni necalificaţi şi că majorarea salariului minim nu ajută atragerea specialiştilor în industria alimentară, iar în ceea ce priveşte domeniile blue collar   adică angajaţii care lucrează în afara birourilor  ajută, dar nu este suficient.


„Noi avem aproximativ 15 angajaţi, echipa noastră este extrem de tânără, vârsta maximă este de 40 de ani. Ca probleme am avut partea de formare. În agricultură lipseşte partea de licee profesionale, adică nu mai avem sudori profesionişti pe partea de piese, nu mai avem strungari, nimic din ceea ce ţine de partea de agricultură.”

Ionuţ Cătălin Iliescu, fermier


Ionuţ Cătălin Iliescu, administrator al întreprinderii individuale cu acelaşi nume, spunea că şi-a format o echipă stabilă, dar a durat 10-15 ani ca să-o pregătească. „Noi avem aproximativ 15 angajaţi, echipa noastră este extrem de tânără, vârsta maximă este de 40 de ani. Ca probleme am avut partea de formare. În agricultură lipsesc liceele profesionale, adică nu mai avem sudori profesionişti pe partea de piese, nu mai avem strungari, nimic din ceea ce ţine de partea de agricultură. Noi avem avantajul că avem băieţii tineri şi au reuşit să înveţe, inclusiv pe partea de digitalizare se descurcă foarte bine”, a declarat recent antreprenorul. Companiile din industria alimentară aveau în 2021 (ultimele date disponibile) peste 151.000 de salariaţi, cu circa 4.000 mai puţini faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Astfel, numărul de angajaţi din sectorul care generează afaceri de peste 57 de miliarde de lei continuă să scadă. Faţă de 2009, în industria alimentară sunt cu peste 14.000 de angajaţi mai puţin. Pe de altă parte, numărul de firme din domeniu a fost în creştere în ultimii ani, cu excepţia anului trecut. În 2021, în producţia de alimente (cod CAEN 10) activau peste 12.600 de firme, cu 1.000 mai puţine decât în 2020. Însă, în 2009 erau înregistrate circa 9.700 de întreprinderi, mai arată datele de la Registrul Comerţului. Pe de altă parte, în agricultură numărul de salariaţi a crescut după 2009, dar anul trecut a scăzut astfel că în sector lucrează peste 77.000 de oameni, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Iar lipsa angajaţilor i-a făcut pe antreprenori să investească în automatizarea proceselor şi în roboţi. De altfel, Alexandru Ardelean Toth, proprietarul firmei Sandy Impex din Oradea, activă în sectorul panificaţiei şi al patiseriei, spunea recent că a cumpărat doi roboţi care să lucreze în fabrică, în condiţiile în care nu a găsit forţă de muncă. Practic, cei doi roboţi înlocuiesc 21 de oameni, după cum spunea antreprenorul. Astfel, companiile investesc în tehnologie pentru a suplini angajaţii.  

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.