Pe mulţi, Glovo, Uber, Freenow, TakeAway, Food Panda etc. i-au salvat în această criză

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 28 iunie 2021 214 afişări

Pe mulţi, Glovo, Uber, Freenow, TakeAway, Food Panda etc. i-au salvat în această criză

Dacă economia digitală de astăzi, cu eMag, Uber, Freenow, Glovo, FoodPanda, Takeaway, Airbnb, Booking, Fashion Days, Vivre etc. ar fi existat în criza anterioară din 2008/2009, economia României ar fi rezistat mult, mult mai bine, iar oamenii nu ar fi fost atât de afectaţi de pierderea joburilor şi de tăierea salariilor/veniturilor.

Toate platformele ride-sharing, de livrări de mâncare, de fashion, toate marketplace-urile absorb şi susţin o parte din vânzările companiilor mici şi mijlocii şi dau de lucru în orice moment la zeci şi chiar sute de mii de oameni.

Prea puţină lume îşi dă seama ce înseamnă să-ţi pierzi jobul într-o criză, dar să ai posibilitatea ca a doua zi să te poţi înrola într-o platformă de Uber, Freenow, Bolt sau Glovo, Takeaway, Tazz, ca să dau câteva nume, şi să poţi să ai de lucru chiar de a doua zi şi chiar să câştigi mai mult decât în jobul consacrat. Pe Uber poţi să câştigi între 2.000 şi 5.000/6.000/7.000/8.000 de lei pe lună, bineînţeles că în funcţie de cât lucrezi, de câte ore stai în trafic şi câte comenzi eşti dispus să iei. Algoritmul Uber, ca de altfel al tuturor celor cu ride-sharing, îi favorizează la comenzi pe cei care muncesc, pe cei care stau în trafic nu o oră sau când au chef ei, ci atunci când clientul are nevoie. La fel se întâmplă şi pe Glovo, unde poţi să iei 200-300 de lei pe zi, ceea ce poate însemna între 6.000-9.000 de lei pe lună. Şi aplicaţia te premiază dacă ai muncit bine, dacă ai luat comenzi, dacă clienţii au fost mulţumiţi.

Pentru că această criză ne-a prins cu aceste alternative de job, piaţa muncii nu s-a prăbuşit şi nu vedem creşterea şomajului sau oameni nemulţumiţi că nu au unde să lucreze. Pentru o parte, Uber reprezintă o suplimentare a veniturilor, exact atunci când cineva are nevoie de mai mulţi bani.

Discuţiile cu şoferii de pe Uber sunt fascinante, iar motivele pentru care aleg să facă Uber sunt extrem de interesante.

Pentru că aceste aplicaţii există şi reuşesc să absoarbă chiar sute de mii de oamenii în marile oraşe, în piaţă s-a creat un gol de resurse umane pentru celelalte afaceri.

Este mai greu să ai aceste aplicaţii în oraşele mijlocii şi mici, acolo unde oamenii pot merge pe jos sau unde preferă să mănânce mâncare făcută în casă, ieşitul în oraş fiind considerat mult prea scump.

Pentru că această criză ne-a prins cu o creştere a economiei digitale, cu un necesar extraordinar de oameni care să lucreze, până la urmă pe cont propriu, pentru aceste platforme, veniturile tuturor nu au fost afectate. Românii au mers cu Uber, au comandat de pe Glovo, Food Panda sau Taz, ceea ce a făcut ca banii să se mişte.

Bineînţeles că toată lumea este frustrată că aceste platforme iau 20-30% din veniturile fiecăruia, dar care ar fi alternativa?

Gândiţi-vă câţi ar fi rămas fără bani şi fără job dacă nu ar fi existat Takeaway. Am dat un exemplu banal.

E-commerce-ul, platformele de marketplace, platformele de booking, de Airbnb etc. schimbă businessuri întregi şi devin adevăraţi angajatori în piaţă.

Aceste aplicaţii/platforme pun presiune şi pe piaţa salarială, în sensul că multe firme vor fi nevoite să se raporteze de acum înainte nu la salariul minim pe economie, ci la câştigurile obţinute de cei care lucrează pentru aceste platforme.

Toată lumea spune că e-commerce-ul din România este abia la început şi că va fi o altă lume atunci când ponderea comenzilor online va ajunge la 50% din totalitatea vânzărilor.

România nu are o problemă cu şomajul, nu că nu ar exista, ci că mulţi nu se înregistrează pentru că au alternative de a obţine venituri.

Dincolo de a fi înrolat pe Uber, Bolt, Food Panda, Glovo, mulţi „şomeri” au ajuns specialişti în Bitcoin şi în pariuri, două pieţe care pur şi simplu au explodat într-o perioadă extrem de scurtă.

Nu multă lume înţelege ce se întâmplă pe piaţa muncii şi nu are răspunsuri la întrebările: „unde a dispărut oferta de forţă de muncă, pentru că ea nu mai există?“ şi „de unde au bani cei care sunt şomeri ai zilelelor noastre adică cei care nu au un loc de muncă dar nici nu-l caută, pentru că au alte resurse?“

(cristian.hostiuc@zf.ro

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Pentru ce se îndatorează România. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.