Un tânăr muncitor care ieşea pe uşa casei sale într-o dimineaţă a anului 1890 ca să stingă lămpile aprinse peste noapte pe străzile din Bucureşti nu îşi putea imagina că în scurt timp jobul lui va fi complet inutil. Un telegrafist de la începutul secolului nu putea concepe ideea unui telefon mobil. Un agricultor ce ara cu forţa braţelor parcele lungi de pământ nu avea nicio idee că maşini uriaşe vor face munca lui în curând. Fiecare descoperire, invenţie, tehhologie nouă creată de mintea umană a adus schimbări radicale pe piaţa muncii de-a lungul istoriei. La fel se întâmplă cu AI. Iar într-o lume în care nu doar omul creează, ci şi Inteligenţa Artificială, e cu atât mai greu să faci previziuni despre ce joburi vor exista peste 10, 20 sau 30 de ani.

România intră într-un deceniu în care numărul locurilor de muncă nu va exploda, dar structura lor se va schimba radical. Potrivit unui raport realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOB), una dintre agenţiile descentralizate ale Uniunii Europene, până în 2035, economia României va avea nevoie de mai mulţi specialişti în domenii diverse, inclusiv în zona de administrare a afacerilor, programatori, medici şi asistente, angajaţi în servicii, transport şi industrie, în timp ce agricultura şi construcţiile vor pierde teren.

Totuşi, asta nu înseamnă că domeniile dispar, ci că tipologia joburilor se va modifica. 

Datele colectate la nivel european arată că cea mai mare schimbare nu va fi neapărat cantitativă, ci mai degrabă calitativă, pe măsură ce calificările profesionale, competenţele tehnice şi capacitatea de adaptare devin skilluri esenţiale.  

În România, între 2026 şi 2035, numărul total al persoanelor ocupate este estimat să crească de la aproximativ 8,6 milioane la 8,9 milioane, o creştere modestă, de doar 3% într-un deceniu. Cifrele ascund însă o schimbare mai amplă, generată de ponderea în schimbare a diferitelor ocupaţii. Este o piaţă a muncii care nu creşte, ci se reinventează. Unele meserii vor dispărea sau îşi vor pierde din importanţă, în timp ce altele vor creşte rapid, iar economia nu va avea neapărat mai mulţi angajaţi, ci angajaţi diferiţi de cei de astăzi.   

Dintre categoriile de ocupaţii analizate în raportul Cedefop, cea mai mare creştere este estimată în cazul specialiştilor (angajaţi cu studii superioare, precum cercetători, medici, profesori, avocaţi, ingineri, artişti, jurnalişti, business managers), al căror număr ar urma să ajungă la aproape 1,8 milioane de persoane în 2035, de la 1,4 milioane în 2026, adică un plus de 25% care marchează una dintre cele mai importante modificări structurale ale pieţei locale.

Tot pe creştere vor fi şi joburile din servicii, marketing şi vânzări, de la aproximativ 1,4 milioane la 1,5 milioane de persoane, dar va fi nevoie şi de tehnicieni, al căror număr se apropie de 600.000, cu un plus de 6%, şi de operatorii de utilaje şi maşini din diverse sectoare ale economiei, al căror număr creşte cu 10%, la aproape 1,28 milioane persoane.

În schimb, agricultura pierde mult teren, numărul lucrătorilor calificaţi fiind estimat să scadă de la 1,19 milioane în 2026 la aproximativ 913.000 în 2035, adică un minus de 281.000 de persoane (-24%). 

„Pentru România, perspectiva până în 2035 indică o piaţă a muncii în care cererea se va muta tot mai mult către ocupaţiile cu nivel mediu şi ridicat de calificare. Piaţa muncii va avea nevoie de oameni care pot lucra cu tehnologia, nu doar de oameni care ştiu să execute o anumită sarcină. Iar aici intervine şi impactul AI: nu vorbim doar despre apariţia unor joburi noi sau dispariţia altora, ci despre transformarea competenţelor necesare în foarte multe ocupaţii. Competenţele digitale, analiza şi interpretarea informaţiilor, rezolvarea de probleme şi capacitatea de a utiliza instrumente bazate pe AI vor deveni tot mai importante, inclusiv în roluri care în urmă cu câţiva ani nu erau asociate cu tehnologia”, comentează Bogdan Badea, CEO, eJobs România.

Dincolo de aceste competenţe, care rezultă din dezvoltarea zonei de inteligenţă artificială, mai există o zonă care se va dezvolta tocmai pentru că nu îşi poate găsi un subsitut în dezvoltarea tehnologică şi aici ne referim la muncitorii calificaţi. „Va continua să se adâncească deficitul pentru acest segment, vor fi extrem de căutaţi, cu toate că sunt tot mai puţini tineri interesaţi şi dispuşi să intre în aceste sectoare”, adăugă el. Iar câteva exemple relevenate sunt electricienii, instalatorii, mecanicii auto, cofetarii, zidarii sau sudorii.

Calificarea care face diferenţa

Practic, dacă există o categorie care defineşte piaţa muncii din România în următorul deceniu, aceasta este cea a angajaţilor specialişti, cu studii superioare. Iar schimbarea de paradigmă se vede şi în estimările privind nivelul de calificare al angajaţilor în următorii 10 ani.

În 2026, aproximativ 1,9 milioane de persoane ocupate sunt încadrate în categoria calificărilor înalte, având o pondere de 22% în total. Dar în 2035 numărul lor ajunge la 2,3 milioane (+25%) şi la o pondere de aproape 27%.

În cazul persoanelor cu calificare redusă, situaţia este fix inversă: numărul lor scade cu circa 300.000 de persoane, la 1 milion de angajaţi în 2035, iar ponderea în totalul persoanelor ocupate coboară la 11%, de la 15% cât este în prezent.

Este o schimbare importantă dacă ne gândim că peste 10 ani fiecare al patrulea loc de muncă din România şi chiar mai mult de atât va avea nevoie de calificare înaltă.

Când unii câştigă, alţii pierd

Una dintre cele mai spectaculoase evoluţii a viitorilor ani este cea din IT, previzibil având în vedere impactul AI şi al tehnologiei asupra pieţei muncii. În total, sectorul IT&C ar urma să se dubleze în următorii 10 ani la 432.000 de angajaţi. Numărul specialiştilor din IT&C ar urma să urce de la aproximativ 121.000 în 2026 la aproape 262.000 în 2035, acestora adăugându-li-se o creştere similară în segmentul de tehnicieni şi asistenţi. 

La fel de spectaculoasă este şi evoluţia specialiştilor din business şi administraţie, al căror număr creşte cu 58%, ajungând la peste 680.000 de angajaţi.

Există, în schimb, o evoluţie inversă pentru profesioniştii din zona juridică, socială şi culturală, categorie care scade puternic, cu 44%, de la circa 109.000 de persoane în 2026 la doar 61.000 în 2035. În acelaşi timp, specialiştii din zona de cercetare şi inginerie rămân relativ stabili, în jurul nivelului de 280.000 de persoane. Datele arată că secretul nu este să ai studii superioare, ci să fii la momentul potrivit în locul potrivit, să fii adaptabil şi să simţi trendurile pieţei.

8,9 milioane de persoane este numărul celor care vor fi angajaţi în 2035, în România, conform previziunilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, faţă de 8,6 mil. de persoane în prezent.

Conform prognozelor CEDEFOB, este clar că marii câştigători ai deceniului următor vor fi specialiştii, angajaţii cu calificări înalte, sectorul IT&C, activităţile profesionale şi ştiinţifice, sănătatea, transportul, ospitalitatea şi industria prelucrătoare. Astfel, chiar dacă IT-ul rămâne unul dintre domeniile cu cea mai rapidă creştere, locurile de muncă suplimentare nu vor veni doar din zona de programare.

La polul opus se află agricultura şi construcţiile, dar şi o parte dintre meseriile tradiţionale, unde numărul de angajaţi este estimat să scadă substanţial.

Sănătatea creşte, educaţia nu

Cele două domenii care au mers cumva mână în mână în ultimii ani în discuţiile legate de piaţa muncii, salarizare şi deficit de personal, vor avea evoluţii diferite în viitor, influenţate cel mai probabil de schimbările demografice, dar şi de cele medicale. Estimările CEDEFOB arată o creştere a numărului angajaţilor din sănătate, cu aproape 13%, la aproape jumătate de milion în 2035, în timp ce educaţia pierde aproximativ 6% din profesori. Practic, pe măsură ce structura populaţiei se modifică şi nevoile de servicii sociale şi medicale cresc, sănătatea devine unul dintre domeniile cu cerere tot mai mare. În schimb, reducerea populaţiei influenţează şi cererea pentru profesori şi educatori. 

Industria nu dispare, ci se transformă

Industria prelucrătoare creşte în următorii ani cu circa 14%, prognoza indicând că 1,7 milioane de persoane ar urma să lucreze în 2035 în diferite zone ale acestui sector, o dovadă că automatizarea nu înseamnă neapărat reducerea joburilor, ci mai degrabă schimbarea profilului acestora. De exemplu, numărul operatorilor de utilaje creşte de la aproximativ 307.000 în 2026 la aproape 362.000 în 2035. În schimb, o serie de meserii tradiţionale din zona manufacturieră au o evoluţie mult mai modestă sau chiar în scădere. Fabricile viitorului vor căuta oameni capabili să lucreze cu noile tehnologii, echipamente şi să se adapteze la procese complexe.

Până în 2035, economia României va avea nevoie de mai mulţi specialişti în domenii diverse, inclusiv în zona de administrare a afacerilor, programatori, medici şi asistente, angajaţi în servicii, transport şi industrie, în timp ce agricultura şi construcţiile vor pierde teren. Totuşi, asta nu înseamnă că domeniile dispar, ci că tipologia joburilor se va modifica.

Agricultura, Cenuşăreasa următorului deceniu? 

Nicio altă zonă importantă a pieţei muncii nu are o traiectorie atât de clar descendentă precum agricultura. În total, din sectorul agricol ar urma să dispară 500.000 de locuri de muncă în următorii 10 ani, urmând ca la final de 2035 România să aibă circa 1,1 milioane persoane implicate în acest domeniu.

Pe categorii de joburi, raportul estimează că numărul lucrătorilor calificaţi din agricultură şi pescuit scade la puţin peste 900.000 de persoane în deceniul ce vine, de la 1,2 milioane persoane în prezent. Dacă estimările se adeveresc, agricultura românească va arăta cu totul diferit peste 10 ani, cu mai puţini oameni implicaţi direct în activităţile de bază şi o structură a muncii total diferită.

Dincolo de prognoze şi previziuni, care se pot adeveri sau nu, ceea ce se va schimba cu siguranţă va fi profilul angajatului şi cerinţele pe care el trebuie să le îndeplinească la angajare, inclusiv capacitatea de a integra tehnologia în activitatea de zi cu zi. Piaţa muncii din 2035 nu va fi dominată de AI şi roboţi, ci de oameni care ştiu să folosească aceste instrumente pentru a-şi face treaba mai bine.     

„Pentru România, perspectiva până în 2035 indică o piaţă a muncii în care cererea se va muta tot mai mult către ocupaţiile cu nivel mediu şi ridicat de calificare. Piaţa muncii va avea nevoie de oameni care pot lucra cu tehnologia, nu doar de oameni care ştiu să execute o anumită sarcină.”

Bogdan Badea, CEO, eJobs România