Supranumit Regele Diamantelor, despre Harry Winston se spune că a revoluţionat stilul de şlefuire a pietrelor preţioase şi este renumit pentru faptul că a donat Muzeului Smithsonian Diamantul Hope, evaluat la 250 de milioane de dolari, după ce s-a aflat în posesia lui timp de un deceniu. El a construit un imperiu în domeniul bijuteriilor, vânzările brandului Harry Winston, aflat acum în portofoliul grupului Swatch, depăşind anul trecut 274 de milioane de dolari.

Tatăl lui Harry Winston, Jacob, a pus bazele unei mici afaceri cu bijuterii, după ce el şi soţia sa au emigrat din Ucraina în Statele Unite. Provenind dintr-o familie de imigranţi evrei, Winston, născut în 1896, la New York, a crescut în atmosfera atelierului părintesc, unde a învăţat de mic tainele pietrelor preţioase. La doar 12 ani, a dat dovadă de un instinct remarcabil pentru bijuterii: a descoperit un smarald de două carate într-un magazin de amanet, l-a achiziţionat pentru doar 25 de cenţi (laolaltă cu o piatră oarecare, pentru a nu trezi suspiciunile anticarului) şi l-a revândut două zile mai târziu pentru 800 de dolari, deşi iniţial tatăl său a crezut că era vorba de o simplă bucată de sticlă.

Cariera sa antreprenorială a început în 1920, iar în 1932 şi-a deschis primul magazin în New York, marcând începutul unui nume legendar în industria bijuteriilor de lux.

Imperiul bijuteriilor construit de Harry Winston a prins contur în 1926, odată cu achiziţionarea colecţiei de bijuterii a Arabellei Huntington, pentru suma de 1,2 milioane de dolari. Arabella, soţia magnatului feroviar Henry E. Huntington, reuşise să adune una dintre cele mai prestigioase colecţii de bijuterii din lume, formată în mare parte din piese create de bijutieri parizieni renumiţi, precum Cartier. După moartea acesteia, Winston a cumpărat colecţia, însă a considerat că bijuteriile au un aer demodat. Prin urmare, le-a reimaginat în stiluri moderne. Aproape 90 de ani mai târziu, moştenirea familiei Huntington avea să inspire Belle Collection, una dintre liniile emblematice lansate de Casa Harry Winston.

Până în 1932, Harry Winston îşi construise deja o reputaţie, iar afacerea sa se impunea în elita comerţului cu pietre preţioase din New York. La cererea clienţilor, începe să creeze bijuterii sub propriul nume şi înfiinţează compania Harry Winston, Inc., punând bazele unui brand care avea să devină sinonim cu luxul absolut.

În 1933, antreprenorul se căsătoreşte cu Edna Fleischman, care are o influenţă asupra afacerii, ea punându-şi amprenta mai cu seamă în campaniile publicitare ale companiei. Mai mult de-atât, se spune că Edna şi soţul său au reuşit să salveze diamante în valoare de milioane de dolari din sudul Franţei, chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Se spune că Edna a ascuns bijuteriile sub haine înainte de a se îmbarca pe vaporul care părăsea Europa.

La moartea sa, în 1978, Harry Winston, care în timpul vieţii sale purta permanent într-un buzunar de la piept o piatră preţioasă, le-a lăsat fiilor săi, Ron şi Bruce, un adevărat imperiu al pietrelor preţioase, evaluat la aproximativ 150 de milioane de dolari. Însă moştenirea a devenit curând miza unui conflict acerb între cei doi fraţi; lupta pentru controlul casei de bijuterii s-a întins pe parcursul unui deceniu şi a fost comparată de experţi cu celebrul Război al Rozelor. În urma acestui conflict, spre finalul anului 1999, valoarea companiei Harry Winston a scăzut dramatic, ajungând la doar o treime din suma estimată în timpul vieţii fondatorului.

În prezent, bijuteriile Casei Harry Winston strălucesc adeseori pe covorul roşu, fiind între preferatele vedetelor de la Hollywood.