Mersul saptamanal intr-un hipermarket, templu al comertului modern, a devenit un adevarat ritual, unde la placerea de a cumpara o gama foarte larga de produse, de la condimente la rasaduri de pomi, se adauga deseori placerea de a lua masa ori de a sta la o cafenea din magazin. “Hipermarketul are un festivism deosebit, acolo se socializeaza, se face un fel de de turism comercial”, e de parere Caius Crisan, directorul general al lantului de magazine cu discount Profi. Ce ofera, prin comparatie, magazinele cu discount in concurenta cu hipermarketurile ori supermarketurile?

 

Raspunsul lui Crisan e ca in Occident se remarca o crestere a vanzarilor in magazinele cu regim de discount, cele care practica un comert bazat pe produse cu pret mai scazut si de prima necesitate. Pe de o parte, oamenii au invatat sa fie mai atenti la felul cum isi administreaza banii pentru cumparaturi, inclusiv din cauza crizei financiare. Pe de alta parte, vesticii, mai practici, apreciaza eficienta cumparaturilor intr-un astfel de magazin, deoarece presupune mai putin timp cheltuit decat mersul la un hipermarket.

 

Pe sansa ca acest gen de pragmatism sa-i tenteze si pe cumparatorii romani se bazeaza si strategia discounterului Profi, care planuieste sa continue expansiunea cu cel putin 10 magazine pe an, ceea ce l-ar aduce la o suta de magazine pana in 2013. Sau poate chiar mai multe: “Prefer sa dau o cifra mai mica si sa deschidem mai multe decat invers”, spune Crisan. Nu sunt cam multe? In tot cazul, un astfel de plan nu difera mult de cele ale altor retele de magazine cu discount. Plus, spre exemplu, a ajuns saptamanile trecute la 63 de magazine si isi continua planul de expansiune in toate orasele cu peste 15.000 de locuitori, estimand deschiderea a 25 de magazine in fiecare an. Pe de alta parte, Profi nu tine seama neaparat de un numar minim de locuitori in orasele in care alege sa deschida un magazin. Crisan da ca exemplu orasul Buzias, cu doar 8 000 de locuitori, unde vanzarile au fost aproape de trei ori mai mari decat cele estimate initial. Reteaua condusa de Crisan, o franciza pentru Romania a grupului franco-belgian Louis Delhaize (din care face parte si lantul de hipermarketuri Cora), a deschis primul magazin la Timisoara in 2000, cand doar cateva lanturi internationale de comert venisera in Romania. “Am fost primii discounteri de pe aceasta piata”, spune Caius Crisan, punctand insa ca intre timp numarul de produse a crescut de la 1.000 la circa 3.500, iar organizarea magazinelor a evoluat. Desi magazinele de tip discount nu sunt cunoscute tocmai pentru estetica aranjamentelor, in multe cazuri produsele fiind puse direct pe paletii de marfa, directorul Profi afirma ca a facut unele modificari in organizarea magazinelor tocmai de dragul aspectului, cum ar fi sa mute sticlele cu bauturi racoritoare de la intrarea in magazin la iesire. “De obicei se urmeaza o ordine logica de cumparare, prin asezarea produselor mai grele la baza caruciorului si, prin urmare, la intrarea in magazin. Insa nu aratau bine, asa ca le-am mutat.”

 

Cu sediul central la Timisoara, Profi a intrat anul trecut si pe piata Capitalei, prin achizitia retelei Albinuta, care i-a sporit considerabil vanzarile. “In primul semestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cifra noastra de afaceri a crescut cu 100% si datorita achizitiei magazinelor Albinuta”, spune Crisan, care estimeaza pentru acest an vanzari de 135-140 de milioane de euro, fata de 90 de milioane anul trecut. In urmatoarele sase-sapte luni se va desfasura procesul de rebranding al tuturor celor noua magazine Albinuta, care va costa intre 1 si 2 milioane de euro. Intrebat despre alte posibile achizitii, directorul general al Profi nu a negat ca exista interes in acest sens, insa nu neaparat in Bucuresti, cat in restul tarii.

 

Fata de ceilalti operatori ai magazinelor de tip discount, Profi nu a pus accent pe un spatiu mai amplu de vanzare, ci pe cat mai multe produse. Astfel, un magazin Profi are o suprafata de vanzare de 700-750 de metri patrati, fiind, asadar, comparabil cu un magazin Penny Market sau Plus. Ca produse insa, in timp ce alte magazine de acelasi tip au, in medie, 1.000-1.500 de produse, Profi a atins pragul de 3.500, tinta lui Crisan fiind de a ajunge la 4.000 pana la sfarsitul lui 2008. La cealalta extrema se afla magazinele de tip discount de format mare, Penny XXL si Kaufland, cu 2.500, respectiv 6.500 de metri patrati suprafata medie de vanzare si, evident, o gama mult mai larga de produse. Mai concret, Crisan isi enunta planul de a introduce in magazine cate un raion de panificatie si unul de preparate culinare: “In Timisoara va fi magazinul pilot, iar daca totul merge asa cum vrem, vom extinde proiectul la 20 de magazine pana la sfarsitul anului viitor”. Cele doua raioane suplimentare, care presupun o investitie cumulata de aproximativ 150.000 de euro pentru fiecare magazin, ar fi un mijloc de atragere a unui numar mai mare de clienti pentru discounter. Pana acum, doar hipermarketurile si unele supermarketuri au oferit astfel de servicii, in timp ce discounterii au preferat sa nu intre pe acest segment.

 

Desi la sfarsitul anului trecut existau aproape 170 de magazine de discount in Romania, ponderea acestui tip de comert ramane destul de scazuta. Astfel, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Planet Retail, in 2007 discounterii insumau doar 2,5% din cele 38% detinute de comertul modern in Romania, o pondere semnificativ mai mica decat cea a hipermarketurilor (10,3%), urmand sa ajunga insa la 4,7% pana in 2013. Un studiu al MEMRB, prezentat in primavara acestui an, cu prilejul unui summit pe teme de retail, releva ca din cele patru tipuri de comert modern, de departe, cea mai mare rata de crestere o au hipermarketurile, alaturi de care erau nominalizati si discounterii. Pe de alta parte, discounterii se arata reticenti in a-si da cu parere despre ponderea acestui tip de comert. Directorul Profi afirma ca nu vrea sa se hazardeze in a da estimari, in timp ce reprezentantii Plus au aproximat pentru acest an o pondere de 6-7%.

 

Cu toate acestea, hipermarketurile nu reprezinta intotdeauna o amenintare pentru magazinele de tip discount: “Vecinatatea unui hipermarket poate sa creasca vanzarile unui discounter”, afirma Caius Crisan, explicand cum, atunci cand a aparut un hipermarket in vecinatatea unui magazin Profi, vanzarile fie au scazut in primul an cu 20-25% pentru a reveni apoi la normal, fie au crescut. De ce? E simplu, spune el: daca un hipermarket este prea aglomerat si cumparatorul nu dispune de suficient timp, poate alege sa mearga la magazinul cu preturi mai mici de alaturi. Asa incat, revenind la pasiunea cumparatorilor pentru hipermarketuri, aceasta nu va disparea, crede Crisan, insa vor fi luate in calcul mai mult si alternativele: “Romania nu face exceptie fata de ce se intampla in alte tari. Vom merge o data pe saptamana la hipermarket si mai des la discounteri”.