"Când am venit în România am simţit că putem produce vinuri cu un raport calitate - preţ favorabil", spune Piero Antinori. În opinia lui, terenul nu este foarte scump, forţa de muncă este rezonabilă, iar potenţialul din punctul de vedere al calităţii este foarte bun.Prezent în România cu ocazia lansării vinului Fluturi & Farfalle, brand rezultat în baza parteneriatului cu producătorul Halewood, marchizul a povestit despre începuturile bussinesului din România şi ce planuri de dezvoltare are. În urmă cu cinci ani a început să cumpere terenuri şi să planteze viţă de vie, proiect ce va ajunge la final abia anul viitor. Depozitul de vinuri va fi gata în toamnă, iar vinurile cu care este prezent pe piaţă au fost produse în crama celor de la Halewood. Abia din 2012 Antinori va începe să producă în capacitatea proprie, când, în septembrie - octombrie, va fi gata crama.

"Acum este timpul să construim imaginea vinului nu doar în România, ci şi la export, acolo unde avem legături puternice", spune marchizul. Marchesi Antinori, producător italian de vinuri a cărui istorie se întinde pe parcursul a peste şase sute de ani, cu începere la 1385, vrea acum să se extindă şi în alte zone din România, cu precădere în Transilvania. În Italia, compania deţine 1.400 de hectare de vie în Toscana, dar şi-a extins businessul şi în SUA şi Ungaria. Acum este rândul României.

Italianul îşi conduce businessul chiar din Palatul Antinori, clădire ridicată în secolul al XV-lea, acolo unde de altfel şi locuieşte împreună cu soţia şi fiica cea mai mică. Toate cele trei fiice ale sale, Allegra, Alessia şi Albiera, sunt implicate în conducerea companiei. Un material din Wall Street Journal (WSJ) arată că puţine familii din lume au rădăcini mai vechi ca Antinori în business. Pe lista extrem de scurtă a publicaţiei se află familia Houshi din Japonia care face afaceri în domeniul hanurilor din secolul opt, în timp ce firma de familie din domeniul sticlei Barovier & Toso face afaceri din secolul al XIII-lea.

WSJ arată că fiecare dintre cele 26 de generaţii care au deţinut compania au avut de înfruntat propriile provocări. Dacă în 1513 Camillo Antinori a fost exilat din Florenţa pentru că s-a certat cu familia Medici, iar în 1572 Filippo Antinori şi-a văzut firma în faliment, Piero Antinori a trebuit să depăşească separarea de fratele său. Iar acum are de înfruntat criza internaţională şi schimbarea modelului de business din industrie. Soluţiile sale sunt exporturile şi producţia în zone precum Dealu Mare. "Cred că România este într-o poziţie foarte bună pentru acest tip de vinuri (pentru retail - n. red.). Asta cere piaţa mondială în acest moment", a mai spus marchizul.

Firma sa din România, care se numeşte Vitis Metamorfosis şi în acţionariatul căreia se mai găseşte şi enologul Fiorenzo Rista, a început din 2009 să vândă vinurile produse în România pe piaţa locală, iar de foarte puţin timp şi în Italia. "Nu este o piaţă mare pentru vinurile străine, dar aici (în Italia - n. red.) este o comunitate mare de români. Vom mai încerca în Marea Britanie, Germania şi SUA", a mai adăugat Antinori. Anul viitor investiţiile vor atinge 4,5-5 milioane de euro.Pentru 2012 vânzările în Italia sunt estimate la 500 de lăzi (a câte 12 sticle fiecare), iar potenţialul maxim - de un milion de sticle - ar putea fi atins în doi - trei ani.

Marchesi Antinori are venituri consolidate de 140 de milioane euro, iar businessul din România ar putea ajunge, la capacitatea maximă de producţie, la 4-5 milioane de euro. Compania italiană nu a avut evoluţii semnificative în ultimii ani în industria vinului, creşterea medie anuală fiind de circa 7% în ultimul deceniu. În ultimii ani, strategiile din industria vinului sunt puse sub semnul întrebării, în condiţiile în care pe rafturi îşi fac loc tot mai multe vinuri din China sau Rusia, ce îşi revendică locul pe rafturi. Nici viticultorii din Australia, Noua Zeelandă sau Chile, ce anterior au câştigat teren, nu par să dea înapoi.

Vinurile din România nu au mai fost de multă vreme "răsfăţatele" Europei. România este pe locul 10 în topul mondial al producătorilor de vin în funcţie de suprafaţa exploatată, dar capacitatea de export la hectar este de 70 de ori mai mică decât cea a Franţei, de exemplu. Iar vânzările de vin la export au fost anul trecut de 13 milioane de euro.

România are aproximativ 180.000 - 200.000 de hectare de viţă-de-vie, vânzările de vin se ridică la 350 milioane de euro pe an. Piaţa a atras investiţii substanţiale în principal din fonduri europene, sectorul fiind unul dintre puţinele ce au atras integral banii puşi la dispoziţie. Dar acest lucru înseamnă noi intraţi şi deci o concurenţă mai mare la raft.