Vinul Cavalerului. Şi al contelui. Cine este antreprenorul corsican care a mizat pe viticultură pe plan local, fiind primul investitor străin care a făcut acest pas
Acum mai bine de trei decenii, crama SERVE din zona viticolă Dealu Mare a apărut la iniţiativa familiei Tyrel de Poix. În urmă cu mai puţin de doi ani, cofondatoarea afacerii a decis să îi cedeze conducerea fiicei sale, Silviana Petre Badea, care a lăsat o carieră în real estate pentru a descoperi secretele licorii lui Bacchus. La început de 2026, povestea producătorului de vin primeşte un nou capitol şi o nouă direcţie. Grupul Purcari a anunţat intenţia de a prelua 100% prima cramă privată românească. Ce a determinat această mutare? Printre altele, o serie de cuvée-uri create la iniţiativa unui conte francez care a dat frumoasa insulă Corsica pe dealurile blânde şi verzi din România.
Era începutul anilor ’90 când excentricul conte francez de origine corsicană Guy Tyrel de Poix, soţia sa, Mihaela Tyrel de Poix, şi un alt partener au pus bazele producătorului de vinuri SERVE, în portofoliul căruia se află branduri precum Vinul Cavalerului, Terra Romana sau Cuvee. Aceasta a fost prima investiţie privată din industria locală a vinului, un an mai târziu antreprenorii punând pe piaţă primul brand „capitalist” din domeniu, Vinul Cavalerului.
La momentul acela, contele Guy Tyrel de Poix era deja producător de vinuri şi deţinea 50 de hectare de vie în Corsica, pe domeniul Peraldi. Stomatolog de meserie şi provenind dintr-o familie cu istorie veche în realizarea licorilor lui Bacchus, el a ajuns în România din întâmplare şi a descoperit potenţialul zonei Dealu Mare, una dintre principalele regiuni viticole ale ţării. În familie, avea deja experienţa tatălui său care, în anii ’50, a înfiinţat o fabrică de film fotografic în India, iar la finalul aceluiaşi deceniu avea plantaţii de portocali în Texas. Contele nu s-a oprit asupra unor ţări din „lumea nouă” a vinului precum Chile, Australia sau Noua Zeelandă, ci a fost impresionat de Feteasca Neagră de Dealu Mare, făcută de un oenolog tânăr, într-o cramă utilată şi dotată la nivelul anilor 1950.
Călătorie în timp
Acela a fost începutul. Apoi, treptat, el a dezvoltat businessul alături de soţia sa. „SERVE este prima firmă privată de vinuri din România, după Revoluţie. (...) când am venit noi, (industria vinului – n.red.) era 100% în proprietatea şi administraţia statului. Am ales regiunea Dealu Mare pentru că acolo am găsit o exploataţie mică pentru acea perioadă, sub 1.000 de hectare, la Ceptura (comuna - n.red.). Am retehnologizat crama existentă şi am creat gama Vinul Cavalerului, care a ieşit pentru prima oară pe piaţă în 1994, din vinuri cumpărate în sistem de negociere. În 1995 am avut prima recoltă“, rememora acum mai bine de un deceniu Mihaela Tyrel de Poix începuturile sale în industria licorilor lui Bacchus. Până la finalul anilor ’90, piaţa a fost lipsită de concurenţă. Apoi a apărut Vinarte. Ulterior au început marile privatizări, după cum povestea ea atunci. Astăzi, pe piaţa de vin din România există câteva sute de crame mari, medii şi mici, iar an de an apar nume noi. „Businessul de vinuri este unul de patrimoniu, nu de cash-flow. Soţul meu, Guy, spunea în glumă că din această cauză nu va exista mafie în lumea vinurilor, pentru că rulajul banilor este lent, iar profiturile nu apar imediat. Este o investiţie de generaţii. Noi gândim acum businessul pentru copiii noştri“, adăuga antreprenoarea în 2014. SERVE a intrat pe profit în 2002, la opt ani de la lansarea pe piaţă, „relativ repede” pentru o afacere din industria vinului, după cum spunea Mihaela Tyrel de Poix atunci. Inginer de profesie, ea a lucrat până în 1993 în domeniul consultanţei pentru investitori străini, pentru ca apoi să devină cofondator al SERVE, alături de soţul său. Contele a decedat însă în 2011, iar antreprenoarea a preluat frâiele. Asta până în 2024, când Silviana Petre Badea, fiica Mihaelei Tyrel de Poix, a devenit director de general al producătorului de vinuri.
O nouă generaţie
„Prima generaţie de antreprenori a construit businessul, ei ai făcut munca grea, au riscat şi au pus bazele cramei actuale”, spunea ea la scurtă vreme de la preluarea mandatului. Chiar dacă Silviana Petre Badea a preluat conducerea producătorului de vin, mama ei, cofondatoarea cramei, a rămas implicată, ocupându-se de partea de producţie, conform datelor de la acea vreme. Tot la acel moment, executivul declara că îşi propune să dezvolte compania mizând mai mult pe vinuri accesibile.
„Una dintre valorile noastre este să facem acest vin simplu, să îl facem accesibil.” Afirmaţiile sale au venit în contextul în care crama era şi este în continuare cunoscută atât pentru brandurile sale mainstream, cât şi pentru cele de top, precum cuvee-urile Charlotte, Amaury sau Guy de POIX. De altfel, compania are prezenţă atât în HoReCa, cât şi în retail. Are, de asemenea, activitate la export. Înainte de a ajunge la conducerea cramei, Silviana Petre Badea s-a aflat, timp de opt ani, la vârful companiei de consultanţă imobiliară JLL Romania. Absolventă a Academiei de Studii Economice, ea a acumulat o experienţă de 20 de ani în consultanţă real estate, dintre care ultimii 10 ani în top management. În 2024, afirma că până cu puţină vreme înainte nu a luat în calcul să se ocupe de businessul de familie. Totuşi, spunea că experienţa din real estate o ajută şi în conducerea cramei. Aceeaşi experienţă a ajutat-o şi în negocierea tranzacţiei cu Purcari. Businessul este deţinut – pentru că tranzacţia nu e finalizată - de compania Societe Internationale du Domaine Peraldi din Franţa, arată datele publice. În spatele ei se află însă Mihaela Tyrel de Poix şi moştenitorii lui Guy Tyrel de Poix, potrivit datelor Business Magazin.
O altă etapă
În ianuarie 2026, producătorul de vin Purcari a anunţat la bursa de la Bucureşti că a depus o ofertă pentru achiziţia 100% a SERVE Ceptura SRL. „Această achiziţie reprezintă un pas firesc în consolidarea prezenţei Purcari în prestigioasa regiune viticolă Dealu Mare. Ne creşte suprafaţa de viţă-de-vie cu aproximativ 60 de hectare şi adaugăm capacitate de producţie complementară. Proximitatea cramei SERVE din Ceptura, situată la doar 1,5 km de Crama noastră Ceptura, permite sinergii operaţionale imediate, o eficienţă îmbunătăţită pe întreg lanţul valoric şi consolidează platforma Purcari din Dealu Mare”, a declarat Victor Bostan, fondatorul Purcari Wineries Group. Tranzacţia este structurată ca achiziţie de părţi sociale (share deal) şi ar include activele SERVE, respectiv vii, terenuri suplimentare disponibile pentru plantare, facilităţi şi echipamente de producţie, stocuri de vin şi branduri. Din datele BUSINESS Magazin, SERVE are stocuri mari de vin – acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care acţionarii au fost presaţi să facă un exit. Pentru Purcari, de interes au fost, spun sursele din piaţă, şi brandurile puternice, în frunte cu Cuvee. „Această tranzacţie reflectă o viziune comună, ancorată în moştenirea creată de Guy de Poix la SERVE Ceptura: construirea unor branduri autentice de vin românesc care exprimă terroir-ul şi patrimoniul. Prin unirea a doi producători profund dedicaţi autenticităţii şi terroirului, valorificând în acelaşi timp dimensiunea şi prezenţa internaţională a Purcari, ne propunem să consolidăm şi mai mult prezenţa României pe pieţele globale de vin”, a adăugat Victor Bostan. Astăzi, crama SERVE, ce are o istorie de peste trei decenii, deţine 60 de hectare în Dealu Neagru, având plantate soiuri româneşti şi internaţionale de struguri albi şi negri. Businessul produce anual în jur de 500.000 de sticle de vin. Atât producţia, cât şi suprafaţa au scăzut faţă de acum un deceniu. La momentul acela, compania avea două suprafeţe viticole în proprietate - în Dealu Mare şi Cogealac, cu un total de 116 ha. Totodată, realiza 800.000 de sticle de licori ale lui Bacchus. Pentru Purcari, preluarea SERVE reprezintă o mutare în vederea consolidării poziţiei pe o piaţă a vinului foarte fragmentată.

Câteva cifre
Compania Serve Ceptura care operează businessul a raportat vânzări de aproape 12 mil. lei în 2024 (cele mai recente date), plus 15%, dar şi pierderi de 2,2 mil. lei versus un profit de 168.000 de lei în 2023. Şi în 2020, 2021 şi 2022 firma a fost pe minus. Pe de altă parte, Purcari operează peste 2.000 de hectare cu viţă-de-vie atât în România, cât şi dicolo de Prut şi în Bulgaria. Grupul are şi şapte unităţi de producţie, conform raportului anual pe 2024. Dintre acestea, şase sunt crame ce produc vin din strugurii proprii, dar şi din struguri cumpăraţi de la terţi, iar una realizează brandy. Grupul, ce este activ pe toate segmentele pieţei de vin, cu branduri precum Purcari, Ceptura şi Bostavan, vinde în circa 40 de ţări, având în 2024 venituri de 382 mil. lei (75 mil. euro), plus 3%. Compania s-a dezoltat atât direct, cât şi prin achiziţii. În 2025, grupul polonez Maspex, activ pe piaţa de bunuri de larg consum alimentare şi pe cea de băuturi, prin intermediul subsidiarei din România, a preluat pachetul majoritar de acţiuni din cadrul Purcari, unul dintre cei mai importanţi actori din industria locală de vin. Acordul anunţat în luna mai a primit deja acordul Consiliului Concurenţei. Astfel, în urma unei tranzacţii de circa 600 mil. lei (120 mil. euro), polonezii controlează 75% din Purcari. Pe de altă parte, tranzacţia dintre Purcari şi acţionarii SERVE nu este finalizată. După semnarea acordului, deal-ul are nevoie să obţină avizul instituţiilor abilitate, de la Consiliul Concurenţei la Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) din România. Piaţa autohtonă a vinului s-a dezvoltat masiv cu ajutorul fondurilor europene. Acestea au permis actorilor din domeniu să replanteze viţa-de-vie şi să investească în capacităţi de producţie şi depozitare. După mai mulţi ani de creştere a vânzărilor, industria se confruntă acum cu scăderi drastice de consum – de 11% în 2024. Este a doua cea mai abruptă scădere - după China, asta dintre cele mai mari 20 de ţări consumatoare de vin. Această involuţie a făcut ca multiple crame mai mari sau mai mici, dezvoltate cu fonduri europene sau nu, să fie scoase la vânzare sub presiunea încasărilor afectate de un consum anemic. Iar SERVE e doar un exemplu.

În 2024, Silviana Petre Badea, fiica Mihaelei Tyrel de Poix, a devenit director de general al producătorului de vinuri. Anterior, ea s-a aflat, timp de opt ani, la vârful companiei de consultanţă imobiliară JLL Romania.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













