Pe măsură ce podgoriile se mută mai spre nord, devine clar că viticultura se schimbă sau se transformă odată cu încălzirea globală. Germania este o ţară a vinului şi resimte şi ea efectele creşterii temperaturilor şi ale fenomenelor meteo extreme. Dar acolo cercetătorii au început să experimenteze cu tehnologii care pe de o parte protejează viile, iar pe de alta ajută viticultorii să-şi diminueze costurile producând pe lângă vin şi electricitate.

Proiectele VitiVoltaic îşi propun să adapteze viticultura la noile condiţii de climă. Termenul este o combinaţie între denumirea în latină pentru viţa de vie, „vitis vinifera”, şi cuvântul care descrie generarea de energie solară, „fotovoltaic”. Această nouă tehnologie face posibilă recoltarea a două lucruri foarte diferite pe două niveluri suprapuse: electricitatea deasupra şi strugurii pentru vin dedesubt. Sunt în desfăşurare proiecte pilot pentru a testa ce tehnologie funcţionează unde - şi la ce preţ, scrie Deutsche Welle. În regiunea Rheingau din sud-vestul Germaniei, cunoscută pentru podgoriile sale pitoreşti, Hochschule Geisenheim (HGU) este specializată în toate aspectele industriei vinicole. Aici, cercetătorii au creat o instalaţie de testare pentru a determina cum ar putea prospera în mod sustenabil îndrăgitul Riesling alb al regiunii cu ajutorul modulelor fotovoltaice (PV), în ciuda schimbărilor climatice.

Modulele sunt montate undeva sus pentru a lăsa spaţiu viţei de vie şi utilajelor agricole dedesubt. Structura oferă plantelor delicate sprijin şi protecţie împotriva grindinei, ploilor abundente şi soarelui puternic. Când soarele străluceşte, modulele solare semitransparente creează un model în carouri pe sol. Un sistem de urmărire aliniază automat modulele astfel încât acestea să capteze fiecare rază de lumină. „În viticultură, nu am văzut încă cultivare protejată”, spune Manfred Stoll, care conduce Departamentul de Viticultură Generală şi Organică al universităţii.

Proiectele VitiVoltaic îşi propun să adapteze viticultura la noile condiţii climatice, combinând cultivarea viţei-de-vie cu producerea de energie solară. Termenul provine din „vitis vinifera” şi „fotovoltaic” şi descrie o tehnologie care permite „recoltarea” a două resurse diferite pe două niveluri suprapuse: electricitatea, deasupra, şi strugurii pentru vin, dedesubt. În Europa sunt deja în derulare proiecte pilot care testează ce soluţii funcţionează, unde şi la ce costuri, în contextul presiunilor tot mai mari generate de schimbările climatice.

Strugurii nu se coc în sere sau sub folii de plastic, iar ideea de a utiliza module fotovoltaice pentru a oferi protecţie pasivă împotriva grindinei şi a ploilor abundente este destul de nouă, a adăugat el. Dar schimbările climatice înseamnă că Rieslingul, cel mai popular soi de vin din Germania, ar putea avea nevoie de ajutor. Perioada de vegetaţie la viţa de vie începe acum mai devreme şi de aceea planta este foarte vulnerabilă la îngheţurile târzii. De asemenea, strugurii sunt expuşi la mai mult soare şi, prin urmare, au mai mult zahăr şi mai puţină aciditate, ceea ce modifică conţinutul de alcool şi gustul. Există acum deja doi ani de recoltă pentru „vinul Watt” al universităţii, un Riesling mai uşor şi mai fructat - exact ca odinioară. Prin intermediul proiectului, HGU a acumulat, de asemenea, o vastă experienţă în domeniul microclimatelor. Instalaţia experimentală în valoare de 350.000 de euro - finanţată de Uniunea Europeană şi din fonduri de stat - utilizează numeroşi senzori pentru a măsura umiditatea, temperatura şi lumina la sol. Nu au existat pagube cauzate de soare sau de ploi abundente sub panouri, în timp ce zona de referinţă adiacentă a fost grav afectată. Fire de încălzire şi furtunuri de irigare prin picurare şerpuiesc de-a lungul rândurilor de viţă de vie. Primele şi-au dovedit valoarea în timpul unui îngheţ de trei nopţi la sfârşitul lunii aprilie 2024. Lăstarii, deja lungi de 10 cm şi extrem de sensibili, au fost încălziţi de firele alimentate cu electricitate verde stocată local. În mod tradiţional, viticultorii ard lumânări enorme de ceară în timpul unor astfel de îngheţuri târzii, a spus Stoll, dar practica este dificilă şi are ca rezultat un fum greu care poluează aerul. HGU foloseşte, de asemenea, energia electrică pe care o produce pentru a controla facilitatea şi a încărca vehiculele agricole, maşini şi biciclete electrice, precum şi pentru a acţiona pompe şi un tractor autonom, un robot care munceşte, cultivă solul, lucrează vegetaţia şi aplică produse de protecţie a plantelor. „O cramă are nevoie de energie pe tot parcursul anului pentru producţie, depozitare şi logistică”, a explicat Stoll. Tehnologia VitiVoltaic atrage atenţia, deoarece industria vinicolă se confruntă cu provocări multiple. Recoltele din unele regiuni au fost slabe, iar schimbarea obiceiurilor consumatorilor, taxele şi supraoferta au subţiat piaţa mondială. Există şi o lipsă de bani pentru investiţii, chiar dacă generarea de energie electrică ar putea fi o a doua sursă de venit pentru podgorii şi crame. Anul trecut, un alt sistem mobil, mult mai mic, de module fotovoltaice a fost instalat în Geisenheim. Ataşate la stâlpii existenţi de susţinere a viei, ca o copertină, modulele se pliază automat cu ajutorul unui mic motor în caz de furtună sau grindină. Structura este mult mai accesibilă, dar protecţia şi randamentul energiei electrice sunt mai mici. Totuşi, HGU continuă să testeze soluţii optime pentru că, aşa cum a spus Stoll, „cu siguranţă nu mai avem timp să aşteptăm”.

Podgorii abandonate

Inginerul şi viticultorul amator Christoph Vollmer lucrează şi el cu panouri fotovoltaice. Întreţinerea micii sale podgorii din Oberkirch, la sud-vest de Stuttgart, cu utilaje agricole este dificilă din cauza pantei abrupte de peste 30%, amenajată parţial în terase. Vollmer este directorul general al Intech Clean Energy GmbH, o afacere de familie specializată în agrivoltaice care a dezvoltat un design pentru astfel de pante abrupte. Unele dintre modulele de sticlă sunt suspendate de cabluri de oţel. Vollmer le instalează acum în propria podgorie. Tânărul vinificator doreşte să planteze sub panouri solare
2 hectare cu soiuri de struguri noi, robuste şi rezistente la ciuperci şi să genereze aproximativ 1,5 megawaţi-oră pe an. În prezent, negociază un contract cu furnizorii municipali de utilităţi pentru electricitate. De asemenea, doreşte ca la instalaţie să încarce un tractor autonom cu şenile care să-l scutească de munca obositoare pe pante. Instalaţiile fotovoltaice sunt semnificativ mai dificil de instalat la unghiuri abrupte, dar găsirea unor soluţii reprezintă o provocare interesantă din punctul de vedere al unui inginer. Este, de asemenea, o întreprindere necesară, a spus Vollmer. Deşi dealurile scăldate în soare au fost odinioară o locaţie căutată pentru viticultură, încălzirea globală înseamnă că aceasta poate fi practicată acum cu succes şi în zonele joase ale Germaniei, cu relief mai puţin dificil. „Multe podgorii au fost deja abandonate pentru că nimeni nu mai vrea să se ocupe de ele”, a spus inginerul, adăugând că vor urma şi altele dacă salariul minim plătit angajaţilor reduce veniturile viticultorilor.

Energia produsă este utilizată direct în podgorie şi cramă: de la sisteme de încălzire împotriva îngheţurilor târzii şi irigare prin picurare, până la alimentarea utilajelor electrice şi a unui tractor autonom. Într-un context în care viticultura se confruntă cu scăderea recoltelor, lipsa forţei de muncă şi presiuni economice, VitiVoltaic este văzută ca o soluţie dublă: reduce riscurile climatice şi deschide o nouă sursă de venit pentru producători, într-o industrie care „nu mai are timp să aştepte”.

Dar, a adăugat el, pantele acoperite de viţă de vie fac parte din peisajul cultural, sunt o atracţie turistică şi sunt importante pentru protejarea speciilor. „Cu VitiVoltaic, le oferim fermierilor oportunitatea de a reduce munca manuală, de a recolta struguri mai sănătoşi şi de a deveni profitabili. Electricitatea are întotdeauna valoare, mai ales atunci când energia fotovoltaică este cuplată cu stocarea”, a spus Vollmer. „Viticultorii sunt conştienţi că trebuie să ia măsuri. Primim multe solicitări. Dar adesea lipsa conexiunilor la reţea diminuează entuziasmul.” Lungimea liniilor electrice care trebuie instalate, împreună cu opţiunile de utilizare a energiei electrice produse sau de vânzare directă către consumatorii locali sunt decisive pentru eficienţa economică. Însă procesul de aprobare poate fi lungit deoarece producţia de energie modifică utilizarea terenurilor. Doar sistemele fotovoltaice situate la mică distanţă de fermă pot fi construite fără autorizaţie. „Acest lucru restricţionează sever piaţa”, a spus Vollmer. VitiVoltaic din Oberkirch este cofinanţat de programul de cercetare Weinbau 4.0 (Viticultură 4.0) al landului Baden-Württemberg. Dacă un astfel de sistem care costă câteva sute de mii de euro este util chiar şi fără subvenţii este o chestiune de conectare la reţea şi de marketing al vinului, a spus Vollmer. În opinia sa, cel mai practic ar fi ca întreprinderile locale să-şi unească forţele, deoarece parcelele individuale din viticultură sunt de obicei mici.    

Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru