Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administraţiei de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obişnuite cu şefi de stat — o măsură explicabilă într-o ţară aflată în război, cu un preşedinte care a fost deja o ţintă pentru Rusia.

Declaraţiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părţi drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, preşedintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înţelegere.

În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistiţiu ar trebui obţinut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reuşit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le priveşte „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a poziţiilor şi o renunţare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo.

Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricţiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Doneţk pe care forţele ruse nu au reuşit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat.

Zelenski a avertizat că o încetare a focului obţinută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacităţii militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare.

Întrebat ce ar însemna victoria, preşedintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor şi revenirea la o viaţă normală, însă a insistat şi pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”.

În acelaşi timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaş în vieţi omeneşti şi că lipsa de armament depinde şi de parteneri. El a reluat ideea revenirii la graniţele din 1991, anul independenţei Ucrainei după prăbuşirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiţie”.

În contextul relaţiei cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzaţia că ar fi „dictator” şi că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanţii americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituţional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C..

Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marţială şi în condiţiile în care milioane de ucraineni sunt refugiaţi, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiţie pentru încheierea războiului — cu insistenţa că ar fi nevoie mai întâi de garanţii solide de securitate.

În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale şi garanţiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuţiilor.