Factorii de decizie încearcă să găsească soluţii de sprijin, însă opţiunile sunt mai limitate decât în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu patru ani. Atunci, datoria publică şi costurile de împrumut erau mai mici, iar gospodăriile şi companiile europene dispuneau de bani proveniţi din programele de stimulare economică din perioada pandemiei, informează scrie The Wall Street Journal.

În prezent, costurile de împrumut cresc în întreaga Europă, iar datoria publică în Marea Britanie şi Franţa se află la cel mai ridicat nivel raportat la PIB din ultimele şase decenii.

„Nu mai avem bani”, a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Franţei, François Villeroy de Galhau, pentru postul RTL.

Creşterea preţurilor la energie riscă să accelereze dezindustrializarea, deoarece industriile care consumă multă energie, precum producătorii de produse chimice, îşi închid fabricile din Europa şi mută producţia în China sau în Statele Unite.

În primele zece zile ale conflictului, creşterea preţurilor la petrol şi gaze i-a costat pe contribuabilii europeni aproximativ trei miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili.

Grupul german Volkswagen a avertizat că războiul adaugă noi riscuri geopolitice şi ar putea afecta vânzările mărcilor sale de lux, precum Porsche şi Audi.

Conflictul din Orientul Mijlociu este doar cea mai recentă lovitură pentru economia Europei. Anul trecut, tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump au limitat accesul produselor europene pe piaţa SUA.

Economia Europei depinde puternic de comerţul internaţional, în parte pentru că are puţine resurse naturale proprii. În zona euro, comerţul exterior reprezintă aproape jumătate din producţia anuală a blocului, comparativ cu aproximativ 35% în China şi 25% în Statele Unite.

Marea Britanie, care importă mai multă energie şi alimente decât produce, ar putea fi una dintre cele mai afectate ţări, potrivit unei analize Goldman Sachs.

Creşterea preţurilor la benzină, un subiect sensibil pentru alegători, este deja vizibilă în multe ţări europene.

După invazia Rusiei în Ucraina, Franţa a acordat sprijin energetic de aproximativ 105 miliarde de euro în 2022 şi 2023. În prezent însă, cu o datorie publică record de 3,48 trilioane de euro şi un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, astfel de programe nu mai par posibile.

Măsurile anunţate până acum de guvernele europene sunt mai limitate şi nu implică cheltuieli mari. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a propus ca benzinăriile să nu mai poată modifica preţurile de mai mult de o dată pe zi. De asemenea, statele au convenit să elibereze rezerve de petrol.