Românii care deţin locuinţe s-au lovit de una dintre cele mai mari majorări ale impozitului pe proprietate din ultimele decenii. În oraşele mari, taxele au crescut şi cu 70–80%. În timp ce Franţa şi Italia scutesc prima locuinţă de taxe şi oferă deduceri semnificative în funcţie de venit şi numărul de persoane din gospodărie, România menţine un sistem rigid, în care taxele cresc mai rapid decât veniturile populaţiei. Cristian Păun, profesor universitar în cadrul ASE, a atras atenţia la ZF Live că această situaţie pune o presiune semnificativă asupra bugetelor românilor şi accentuează inegalităţile comparativ cu alte ţări dezvoltate.

„Din punctul meu de vedere, acest impozit pe proprietate este unul foarte problematic şi unul dintre cele mai grele şi mai nejustificate impozite”, a declarat Cristian Păun la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

În alte ţări, însă, abordarea este mai favorabilă proprietarilor.

„În Franţa şi Italia impozitul pe prima locuinţă, cea în care stai, este zero”, adaugă el

În Statele Unite, situaţia este diferită, dar previzibilă:

„Acest impozit pe proprietate ajunge şi la 1%-2% din valoarea proprietăţii, ceea ce înseamnă că în vreo 50 de ani plăteşti practic locuinţa încă o dată doar prin impozit” mai spune Păun.

Pe lângă nivelul taxelor, multe state europene aplică facilităţi fiscale în funcţie de situaţia familială şi financiară a proprietarilor.

„Se acordă deduceri în funcţie de numărul de persoane care locuiesc în respectiva locuinţă. În funcţie de venit, dacă nu ai prea multe resurse, primeşti deducere.”

Există şi alte stimulente, mai ales pentru cei cu credite ipotecare,

„Dacă ai credit ipotecar, se deduce cheltuiala cu dobânda la creditul ipotecar din acest impozit  adică sunt tot felul de facilităţi.”

În România, însă, contextul fiscal rămâne mai puţin favorabil.

„România a ajuns în momentul de faţă să plătească un impozit foarte mare pe proprietate, şi prin comparaţie cu venitul şi puterea de cumpărare a românilor, situaţia este destul de dificilă” a explicat Cristian Păun la ZF Live.

Comparativ cu modelele europene şi americane, sistemul românesc rămâne mai puţin adaptat la veniturile şi puterea de cumpărare ale populaţiei.