Si atunci BNR se foloseste de autoritatea sa de  institutie suprema pentru a obliga bancile sa-i aduca bani, platindu-le mai nimic in schimb. Adica impune asa-numite "rezerve minime obligatorii". Ultima majorare a hulitelor rezerve a fost atat de agresiva incat a lasat multe banci fara bani, aducandu-le in pragul ipostazei de a se imprumuta de la banca centrala. A fost doar un efect artificial, insa scenariul plasarii BNR pe pozitia de creditor nu a mai parut atat de fantezist.

"Momentul in care BNR va deveni si creditor fata de sistemul bancar este mai putin indepartat decat acum un an, insa tot este vorba de un numar de ani", spune Cristian Popa, viceguvernator al Bancii Nationale.

BNR se consoleaza cu gandul ca nici economii mai avansate nu au rezolvat problema, pietele emergente fiind prin definitie confruntate cu exces persistent de lichiditate datorita volumului mare de capital atras de la un an la altul. Iar Romania chiar atrage din ce in ce mai multi bani, cu riscul ca piata sa se inunde din cauza posibilitatii inca limitate de absorbtie. Intr-un asemenea context, lupta cu lichiditatea poate fi inegala, mai ales cand tot BNR vrea sa controleze si viteza de crestere a creditului, adica supapa care poate reduce excesul de lichiditate.

Cat de repede poate ajunge BNR sa dicteze dobanda cu puterea creditorului? "Depinde si de dimensiunea intrarilor de capital care vor veni, de incorporarea functionala a acestora in economie si de raspunsul ofertei, de volumul transferurilor pe care le vom absorbi - fie ele remiteri sau trageri din fondurile structurale si de coeziune disponibile la nivel comunitar - toate acestea avand un impact asupra lichiditatii interne", spune Popa. El anticipeaza ca anul viitor vom avea intrari de capital substantiale de toate tipurile, fara riscul unei aprecieri nesustenabile a leului. Daca momentul asteptat de BNR nu e prea aproape, nici bancile comerciale nu pot spera curand la inmuierea regimului draconic al rezervelor obligatorii, cu toata aderarea la UE. "Armonizarea regimului rezervelor cu cel practicat de BCE e o dorinta pe termen lung. Acum raspundem circumstantelor directe cu care ne confruntam si consideram ca nivelurile actuale sunt adecvate conditiilor prezente", vine raspunsul "metalizat" al viceguvernatorului responsabil cu politica monetara. Asa ca bancilor le ramane sa se bucure ca rezervele nu vor mai creste, cel putin in absenta unor situatii-soc care sa sperie BNR, care se bucura ca de data aceasta miscarea i-a reusit pe de-a-ntregul.

"Cea mai constrangatoare virtute a ultimei majorari a rezervelor a fost ca dobanzile la depozite nu au scazut, asa cum se intampla in trecut, ci chiar au crescut din cauza ca s-a redus lichiditatea pe piata, iar pe plan international am asistat la majorarea dobanzilor din zona euro, a dolarului SUA si a yenului. Ca atare, bancile nu au mai gasit substitute ieftine la atragerea de noi depozite in lei si a trebuit sa inceapa cresterea remunerarii acestora", afirma Cristian Popa.

BNR gaseste si alte motive de veselie. Ca raspunsul ofertei producatorilor la cresterea cererii de consum e deja mai bun. Ca vede creditul ducandu-se spre scadente mai lungi, chiar daca aceasta reflecta in parte si tendinta bancilor de a eroda restrictiile. Ca au inceput sa se imprumute mai mult corporatiile. Dar nici lista ingrijorarilor nu e scurta, pentru ca slabiciunea pozitiei BNR de debitor net fata de banci cu peste 5 mld. euro, fara a pune la socoteala rezervele minime, lasa brese. "Nu avem iluzii ca restrictiile ar reprezenta niste masuri care sa functioneze etans. Si stim ca interpretarile privind masa de credit din economie trebuie sa tina cont si de creditele acordate direct din afara sau de externalizarile unor parti din portofoliile bancilor, care sunt reflectate intr-o anumita masura in datoria externa pe termen scurt si au un impact indirect observabil asupra cererii agregate", spune Popa.

La jumatatea lui 2006, imprumuturile pe termen scurt contractate de Romania din afara erau de 4,6 mld. euro, cu 57% mai mult fata de 2005. "Sunt partizanul ideii ca trebuie sa fim foarte prudenti cu datoria externa pe termen scurt", afirma Popa. Chiar lasand deoparte "externalizarile", el tot e preocupat de cresterea prea rapida a creditului, deasupra ratei pe care o gaseste sustenabila, desi stie la fel de bine ca numai asa pot fi recuperate mai repede decalajele fata de UE. Un alt motiv de stres e ca BNR nu poate sti niciodata cum va fi anul agricol urmator. "O parte din dezinflatia din 2006 a venit si de la preturile produselor agroalimentare, dar si pentru ca preturile administrate n-au crescut asa cum ne-am fi asteptat. Majorarile vor avea loc insa in 2007 si 2008 si speram sa se produca in conformitate cu un calendar cat mai stabil." Asa ca deviza e "anul viitor trebuie mentinuta prudenta la cote inalte". Adica dobanda nu va scadea prea curand, fiind probabila mai intai inca o crestere.

Perspectivele ar putea deveni mai limpezi in urma unei evaluari tehnice aflate in desfasurare la BNR. "Pe baza ofertei mai mari din economie, in prezent discutam justetea revizuirii in sus a produsului intern brut potential neinflationist", spune viceguvernatorul. Adica BNR incearca sa vada daca economia ar suporta un ritm anual de crestere mai mare de 5,5% fara ca dinamica respectiva sa se bazeze pe exces de cerere si astfel sa intretina inflatia. "Daca in CA vom hotari majorarea PIB potential pe termen scurt, gap-ul cu potential inflationist se va ingusta, dar tot ramane un exces de cerere care poate induce presiuni asupra preturilor. Aceasta reclama vigilenta constanta", a declarat pentru BUSINESS Magazin Popa.

Discutiile vor avea loc in perioada urmatoare, iar pe 10 noiembrie vor fi analizate deciziile de politica monetara aferente, precum si textul noului raport trimestrial asupra inflatiei. "Daca vor fi necesare repozitionari ale instrumentelor de politica monetara folosite, dobanda va fi cea favorizata", reaminteste viceguvernatorul Popa.

Pe langa socoteala legata de PIB, BNR are o grija permanenta: credibilitatea. Banca s-a aratat increzatoare in atingerea tintei pe 2006, cu o rata sub 6%, dupa ce pana in iulie prognoza 6,8%. "E firesc sa ne alegem scenariile cele mai conservatoare. Prefer sa facem o eroare de partea prudentei, nu a optimismului; de altfel, asa procedeaza toate bancile centrale cu buna reputatie", se apara oficialul BNR de suspiciunea unor ezitari in exercitiul de prognoza. Totusi, recunoaste ca banca a "supraestimat putin" efectul taxei pe viciu. "Sunt prudent, dar desigur fara a tipa «lupul!» fara motiv, pentru ca as deveni necredibil", spune Popa. El crede ca putem ajunge cu inflatia sub 3% prin 2010, iar un nivel apropiat de 2% in 2010-2011 e perfect compatibil cu calendarul BNR.

Responsabilul cu tintirea inflatiei vrea insa pasi siguri. "Cred ca pentru o societate care a trait timp indelungat cu rate inalte ale inflatiei, cantonarea la niveluri de 4-5% e un pericol ce trebuie evitat. Asemenea niveluri nu sunt compatibile cu stabilitatea pe termen lung a preturilor, iar costurile macroeconomice ale unei inflatii de acest tip in termenii cresterii sustenabile la care se renunta nu sunt neglijabile, dupa cum nu este complet absent pericolul unor recrudescente inflationiste. Pentru a obtine si mentine stabilitatea preturilor, sunt necesare masuri decisive de-a lungul unui parcurs in care rezultatele pot sa fie lipsite de spectaculos, insa trebuie in primul rand sustenabilitate", afirma viceguvernatorul. El spune ca numai cantonarea la o inflatie de circa 2% pe an va permite si adoptarea euro in 2012-2014.