Domeniul apărării devine noua componentă strategică a relaţiilor bilaterale dintre România şi Germania, iar securitatea cibernetică ar trebui să fie o preocupare esenţială în toate sectoarele economiei, inclusiv pe lanţurile de furnizare ale diferitelor subansamble. Aceste idei au fost dezbătute în cadrul Conferinţei privind cooperarea industrială în domeniul apărării între Germania şi România, organizată luni de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania şi al Ministerului Federal al Economiei şi Energiei. Evenimentul a reunit circa 400 de participanţi din mediul de afaceri, mediul guvernamental şi  diplomatic. 

„Acum suntem într-un context pe care nu ni l-am dorit, dar suntem nevoiţi să creştem în Europa industria de apărare în mod accelerat şi această necesitate poate să reprezinte o oportunitate pentru economia noastră şi pentru colaborarea între România şi Germania. România are toate datele pentru a deveni un hub de inovaţie şi producţie în zona de industria de apărare în Europa de Sud-Est”, a spus în deschiderea conferinţei preşedintele României, Nicuşor Dan. 

Dacă în urmă cu câţiva ani cooperarea dintre Germania şi România era axată pe industrie, energie şi alte domenii conexe, acum se deschid noi capitole, a subliniat directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

„Astăzi nu sunt prezente aici doar companii militare, ci şi companii civile care doresc să se adapteze şi să îşi schimbe profilul de activitate. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană este platforma de business din România care face posibilă această transformare. Este timpul să construim o industrie de apărare puternică şi rezilientă, care să producă în Europa. Prin evenimentul de azi, dorim să contribuim la acest obiectiv în cadrul relaţiilor economice bilaterale”, a continuat el. 

La rândul său preşedintele AHK România, Volker Raffel, a remarcat transformarea României, care a devenit un pilon important pentru lanţul regional de aprovizionare. Aici va creşte mult capacitatea de producţie a energiei electrice, ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră. „Cred că România este o ţară în care merită să investim, mai ales dacă investitorul are o fabrică ce necesită energie electrică sau gaze naturale, precum şi o rută de aprovizionare sigură”, a afirmat acesta.  El a subliniat că securitatea şi rezilienţa sunt principii esenţiale care se aplică tuturor sectoarelor economice — de la infrastructura critică şi telecomunicaţii, până la energie electrică şi gaze naturale.  „Aici cred că avem nevoie ca şi cadrul de reglementare să fie favorabil. Vedem ce se întâmplă în Ucraina atunci când infrastructura critică este atacată. De aceea, cred că trebuie să ne gândim nu doar la industria de apărare, ci şi la alte sectoare, la cum putem fi mai bine pregătiţi pentru întreruperi de electricitate, cum să le evităm”.

Şi ambasadoarea Republicii Federale Germania la Bucureşti, E.S. Angela Ganninger, a subliniat importanţa cooperării dintre cele două ţări, în domeniul apărării: „Pentru a face faţă provocărilor comune de securitate cu care se confruntă Germania şi România, trebuie să fim mai rapizi şi mai bine conectaţi. Conferinţa de astăzi reprezintă un moment important pentru a conecta companiile germane cu guvernul României, precum şi cu companiile româneşti, în scopul de a crea noi parteneriate”.

Tema abordată la această conferinţă nu este doar una strategică, ci şi una fundamentală pentru consolidare rezilienţei colective şi a capacităţilor operaţionale ale României, a declarat ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu. „Contextul geopolitic actual, cu provocări complexe şi evoluţii imprevizibile impune accelerarea procesului de modernizare militară. Germania este lider european incontestabil în domeniul tehnologilor de apărare. Este un partener de încredere, cu care împărtăşim valori comune şi obiective convergente. Experienţa companiilor germane este recunoscută la nivel global şi poate fi valorificată prin parteneriate industriale durabile în beneficiul ambelor state şi al securităţii europene în ansamblu”, a menţionat acesta. Ministrul Apărării a precizat că finanţarea prin programul european SAFE oferă cadrul pentru ca firmele româneşti să devină furnizori de încredere în proiecte multinaţionale, prin includerea componentei de localizare în marile contracte.

Şeful Cancelariei primului ministru, Mihai Jurca, a susţinut că este important, din raţiuni de securitate, dar şi de dezvoltare, ca toate companiile care activează în România în domeniul apărării să fie integrate în acest complex industrial militar. „Este o şansă care ne va permite să ne dezvoltăm în viitor. Şi atunci, din cele 16 miliarde, aproximativ 12 miliarde de euro vor fi investite în achiziţii de echipamente. Mai avem 4 miliarde care vor fi investite în infrastructura de mobilitate duală, şi vorbim aici despre cele două capete din autostrada Moldovei”, a spus el.

Din partea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, secretarul de stat Iulian Mărgeloiu a menţionat tradiţia industrială solidă a României. „Ceea ce ne-a lipsit a fost o viziune strategică pentru a readuce această industrie în prim-plan. Prin programul SAFE, putem aduce tehnologii moderne de la partenerii noştri europeni în aceste facilităţi şi le putem pune din nou în funcţiune, bineînţeles adaptate nevoilor noastre actuale”, a explicat el.

În cele două runde de dezbateri care au urmat au participat reprezentanţi ai companiilor, ai administraţiei publice centrale şi experţi din industrie. A fost abordat subiectul relocalizării afacerilor în România şi a fost dat exemplul companiilor din domeniul auto, care au reuşit să găsească aici ingineri talentaţi şi să producă competitiv şi cu succes. Este un model de business care poate fi implementat şi în sectorul apărării. În acest context, un rol esenţial îl joacă companiile de stat, care se confruntă cu un deficit de inovaţie şi competitivitate. Totuşi, infrastructura existentă ar putea fi valorificată prin parteneriate cu firme private, care să dezvolte afaceri finanţate din fonduri europene. Reprezentanţii companiilor au subliniat că relocarea activităţilor nu reprezintă o „povară”, atâta timp cât cadrul legislativ este clar şi transparent. În plus, dinamica pieţei impune un ritm accelerat: companiile trebuie să livreze rapid volume mari de produse de înaltă tehnologie, adaptându-se constant cerinţelor tot mai exigente ale clienţilor.

Un alt subiect abordat a fost cel al tehnologiei informaţiei, cu accent pe securitatea cibernetică, infrastructura de protecţie şi capacitatea de contraatac. Companiile din sectorul IT au început să integreze soluţii de securitate cibernetică în portofoliul lor, având în vedere că toate domeniile economice — inclusiv agricultura, sănătatea şi energia — au devenit dependente de componente informatice. Astfel, securitatea cibernetică nu mai este percepută exclusiv ca o responsabilitate a industriei IT, ci ca o prioritate guvernamentală.

Participanţii au atras atenţia asupra importanţei alegerii lanţului de aprovizionare şi a verificării riguroase a componentelor utilizate, întrucât, în cazul produselor provenite din Rusia sau China, controlul asupra rezultatului final poate fi compromis.

Una dintre provocările majore ale industriei europene de apărare rămâne alinierea producţiei la standardele NATO. În lipsa acestui efort, accesul pe pieţele internaţionale ar putea fi limitat. Este un proces complex, care necesită timp, iar concluzia generală a fost că nu mai este timp de pierdut.