◆ Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat la conferinţa AI & Big Data Conference - Regional AI Valley, organizată vineri la Bucureşti, că România „nu este un lider digital" şi a anunţat un plan care include un cloud guvernamental, formarea funcţionarilor publici în utilizarea inteligenţei artificiale şi implementarea portofelului digital european EUDI ◆ Gheorghiu a lansat pe 3 martie platforma fara-hartie.gov.ro, unde cetăţenii pot raporta blocajele birocratice din relaţia cu statul. „În primele 25 de ore am primit peste 1.000 de sesizări. Aceasta nu este o poveste de succes. Este un diagnostic", a spus vicepremierul ◆ Cele peste 580 de sesizări publicate pe platformă arată că problemele cel mai frecvent raportate ţin de cartea de identitate electronică (85), declaraţiile fiscale (84) şi înmatricularea auto (74) - iar cea mai mare categorie, „Altele" (171), sugerează că tipologia blocajelor e mai diversă decât a anticipat Guvernul 

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat vineri, la conferinţa AI & Big Data Conference - Regional AI Valley, că România „nu este un lider digital" dar că guvernul „apasă butonul de restart" în digitalizarea sectorului public. Discursul a venit la câteva zile după lansarea platformei Fără Hârtie (fara-hartie.

gov.ro), unde cetăţenii pot raporta blocajele birocratice pe care le întâmpină în interacţiunea cu statul - iar primele date de pe platformă arată, deloc surprinzător, că decalajul dintre promisiunile oficiale şi experienţa de la ghişeu rămâne substanţial.

„România nu este un lider digital, încă nu. Avem sisteme moştenite. Avem instituţii fragmentate. Decenii de procese construite în jurul comodităţii statului, nu a cetăţenilor. Şi spun asta nu ca o critică a trecutului, ci ca un punct de plecare pentru ceea ce facem acum. Pentru că nu ne mai permitem luxul timpului", a declarat Gheorghiu în discursul de deschidere al conferinţei, care a fost organizată de AmCham România, AmCham Moldova şi AmCham Ucraina, alături de ANIS România, ATIC Moldova şi IT Ukraine Association.

Gheorghiu a prezentat un set de priorităţi care includ finalizarea construcţiei cloudului guvernamental menit să înlocuiască sistemele informatice fragmentate, implementarea portofelului digital european (EUDI wallet) - pentru care a anunţat că vor exista reguli şi un calendar până la sfârşitul lunii martie - şi un program naţional de formare a funcţionarilor publici pe inteligenţă artificială, prin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

„Fundaţia pentru acest restart este infrastructura. Un cloud guvernamental care înlocuieşte sistemele IT fragmentate cu platforme integrate şi sigure, asigurând că datele circulă între instituţii, nu între ghişee. Lucrăm în prezent la deblocarea procesului, direct cu instituţiile şi cu contractorii. Pentru că construcţia în silozuri trebuie să se oprească", a declarat vicepremierul.

Gheorghiu a mai anunţat că România vizează aplicarea principiului „once-only" - conform căruia niciun cetăţean nu ar trebui să depună aceleaşi date de două ori la instituţii diferite - şi a propus crearea unui „coridor AI" între România, Republica Moldova şi Ucraina. „Împreună putem construi un coridor AI care să poziţioneze cele trei ţări favorabil în Europa", a spus vicepremierul.

Întrebată care este cea mai mare barieră în digitalizarea administraţiei, Gheorghiu a răspuns: „Cred că trebuie să recunoaştem că tehnologia nu este bariera reală. Bariera reală este cultura instituţională şi voinţa politică. Poţi implementa cea mai bună inteligenţă artificială disponibilă şi va eşua dacă instituţia care o foloseşte este concepută să reziste schimbării."

Gheorghiu a adăugat că, pentru acest motiv, guvernul combină transformarea digitală cu reforma administraţiei publice, „făcând instituţiile publice responsabile de rezultate, nu doar de procese şi proceduri."

Vicepremierul a recunoscut explicit problema centrală: „Oamenii au nevoie de rezultate, nu doar de strategii. Avem strategii, dar implementarea este cea mai mare problemă."

Cel mai concret semnal al distanţei dintre planurile anunţate şi realitatea de la ghişeu vine însă din datele propriei platforme a guvernului. Gheorghiu a anunţat că platforma Fără Hârtie, lansată pe 3 martie, a primit peste 1.000 de sesizări în primele 25 de ore de la lansare.

„Tehnologia singură nu este suficientă. Trebuie să vorbim cu oamenii, să avem informaţii de la oameni direct. Pentru asta am lansat, acum câteva zile, platforma fara-hartie.gov.ro, unde oamenii pot raporta toate blocajele birocratice pe care le întâmpină în relaţia cu statul. Şi în primele 25 de ore am primit peste 1.000 de sesizări. Aceasta nu este o poveste de succes. Este un diagnostic. Şi ne spune că avem foarte mult de lucru în lunile următoare. Şi ne oferă o hartă", a declarat Gheorghiu.

“Harta” respectivă arată o realitate binecunoscută - principiul „once-only" invocat de vicepremier nu există.

Ce arată sesizările: buletinul electronic nu funcţionează, fiscul cere hârtii, înmatricularea presupune deplasări multiple

Din cele peste 580 de sesizări publicate pe fara-hartie.gov.ro la data de 6 martie, cele mai frecvente privesc cartea de identitate electronică (85 sesizări), declaraţiile fiscale (84), înmatricularea auto (74), serviciile medicale şi dosarele de handicap (55) şi pensiile (49). Categoria cu cele mai multe intrări - „Altele / procedură nelistată" (171) - sugerează că problemele birocratice sunt mai diverse decât categoriile predefinite ale platformei.

Temele transversale ale sesizărilor sunt consecvente: cetăţenii sunt trimişi de la o instituţie la alta pentru documente pe care statul le deţine deja, buletinul electronic nu este integrat în procedurile instituţiilor, iar o ordonanţă de urgenţă care obligă cumpărătorul de imobile să prezinte atestat fiscal a dublat cozile la direcţiile de taxe locale.

Sesizările publice de pe Fără Hârtie ilustrează concret decalajul pe care vicepremierul l-a descris la nivel de principiu. Un cetăţean din Iaşi care a ridicat noua carte electronică de identitate raportează că „a durat 25 de minute să adăugăm semnătura. Serverele nu funcţionau. Din discuţii cu funcţionarul, asta se întâmplă zilnic. Degeaba ne lăudăm că facem un sistem informatic dacă el doar consumă bani şi nu merge" (sesizarea #1227, SPCLEP Iaşi).

O altă sesizare, din Constanţa, descrie un cetăţean care şi-a făcut programare online pe portalul MAI şi s-a prezentat cu documentele cerute, dar „a fost trimis la primărie să aducă nomenclatorul stradal al municipiului Medgidia" (sesizarea #860). La Bucureşti, un cetăţean raportează că „se solicită depunerea documentelor online pentru a te programa, dar la ghişeu trebuie să te prezinţi cu dosar cu şină, altfel ai parte de o atitudine ostilă din partea personalului" (sesizarea #771).

În zona fiscală, un cetăţean din Argeş a completat două formulare, le-a semnat cu semnătură digitală calificată şi le-a trimis online, „dar a primit răspuns că trebuie să trimită şi CI cu menţiunea «conform cu originalul» şi semnătura olografă" (sesizarea #628). Un alt cetăţean din Sibiu raportează că „are nevoie de câte un cazier fiscal pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în care a deţinut proprietăţi. Şi trebuie să meargă fizic la fiecare primărie" (sesizarea #1532).

Poate cea mai dură sesizare vine din Suceava, de la o femeie care a mers să îşi schimbe buletinul şi „a fost trimisă dintr-o parte în alta", pierzând două zile: „Pur şi simplu am început să plâng în a doua zi. Îmi iubesc ţara, dar când pierzi zile întregi şi mai îţi vorbesc şi cum îţi vorbesc funcţionarii publici, nu îţi mai trebuie nimic" (sesizarea #1198).

O problemă distinctă, semnalată în categoria servicii medicale, priveşte dosarele de handicap. O familie din Argeş raportează că este obligată să refacă dosarul la fiecare doi ani pentru un copil cu „pierdere totală a auzului din naştere. Implant cohlear bilateral. (...) Cum să se îmbunătăţească? Se naşte fără auz şi nu o să audă vreodată fără implant. Diagnostic ireversibil" (sesizarea #583).

Consistenţă în promisiuni

Discursul vicepremierului Gheorghiu de la AI Valley seamănă, în linii mari, cu cel susţinut în noiembrie 2025 la Sumitul de guvernanţă digitală organizat de think tank-ul Edge Institute, un eveniment găzduit la Palatul Cotroceni. Atunci, Gheorghiu declara: „Pe zona de digitalizare este o fragmentare şi o lipsă de coordonare. Şi dacă e ceva ce sper să reuşesc în mandatul ăsta, este exact asta: să găsim o variantă prin care să aducem toţi actorii la masă şi să ne apucăm de ceva mult mai strategic decât s-a reuşit până acum".

La acelaşi eveniment, vicepremierul anunţase că a demarat recrutarea unui „director de IT guvernamental". Patru luni mai târziu, la AI Valley, rolul nu a mai fost menţionat - discursul s-a concentrat pe infrastructură (cloud) şi pe platforma Fără Hârtie.

Tot în noiembrie, ministrul investiţiilor Dragoş Pîslaru avertizase explicit asupra riscului de repetare a ciclului: „Discutăm de Ziua Cârtiţei. Ciclul prin care trecem noi acum a mai fost, în urmă cu mai mulţi ani de zile, încă un ciclu în care s-a ales un CIO guvernamental, s-a încercat şi atunci un big push pe zona asta de digitalizare şi după aceea reforma a dispărut în neant", declarase Pîslaru.