Venezuela, odată una dintre cele mai bogate naţiuni din America de Sud, s-a confruntat începând cu anul 2013 cu o scădere dramatică a PIB-ului de la 372,59 miliarde de dolari la 101,02 miliarde de dolari în 2025 (date estimative) aşa cum se poate vedea din graficul de mai jos, realizat de site-ul statista.com

Venezuela, odată una dintre cele mai bogate naţiuni din America de Sud, se confruntă în prezent cu una dintre cele mai grave crize socio-economice din emisfera vestică. În spatele titlurilor din presă despre inflaţie şi petrol, se ascunde o poveste mai profundă: o rată negativă a migraţiei de două decenii, care remodelează nu numai Venezuela, ci întreaga regiune. Cu o populaţie estimată la 26,6 milioane de locuitori, Venezuela a înregistrat niveluri record de migraţie externă începând din 2016. Această schimbare demografică are implicaţii profunde atât pentru stabilitatea internă, cât şi pentru dinamica regională, mai ales în contextul în care giganţii vecini, precum Columbia şi Brazilia, se adaptează la fluxul de migranţi, conform Statisa.

Evoluţia populaţiei a rămas una constantă pe parcursul ultimilor ani, conform graficului de mai jos, situându-se la nivelul de aproximativ 26,7 de milioane de locuitori în anul 2025.

Provocările economice şi politice ale Venezuelei sunt strâns legate între ele. Ţara se situează în mod constant în fruntea clasamentului global al indicelui de mizerie, determinat de hiperinflaţia persistentă, şomajul şi penuria de bunuri şi servicii esenţiale. În plus, în 2023, Venezuela a rămas printre primele 20 de ţări cu cele mai ridicate rate de omucidere pe cap de locuitor.

Peisajul politic a fost marcat de controverse şi neîncredere instituţională. Preşedintele Nicolás Maduro ocupă această funcţie din 2014, dar conducerea sa a fost criticată atât pe plan intern, cât şi internaţional. În 2019, liderul opoziţiei Juan Guaidó s-a autoproclamat preşedinte interimar, intensificând diviziunile interne. La alegerile din 2024, natura controversată a rezultatelor electorale care i-au asigurat lui Maduro un nou mandat a făcut ca puţine ţări să recunoască validitatea acestora.

Venezuela deţine cele mai mari rezerve de ţiţei din lume, însă producţia a scăzut dramatic, de la 2,86 milioane de barili pe zi în 2015 la 850.000 în 2023. Exporturile de petrol rămân piatra de temelie a economiei Venezuelei, dar ineficienţele operaţionale, gestionarea defectuoasă şi sancţiunile internaţionale au limitat producţia.

Aceste constrângeri au afectat balanţa comercială a ţării. În timp ce Venezuela a menţinut un excedent comercial în cea mai mare parte a ultimului deceniu, în mare parte datorită exporturilor de petrol, estimările actuale indică un deficit începând cu 2020. Mai mult, China a înlocuit Statele Unite ca principal partener de import, deoarece relaţia cu acestea din urmă este tensionată în contextul politic actual. Adăugând restricţiile comerciale la hiperinflaţie şi exodul continuu al populaţiei, produsul intern brut (PIB) al Venezuelei a scăzut la valori similare cu cele de la începutul secolului XXI.