În paralel cu crearea unei alternative regionale la Uniunea Europeană, Moscova a încercat să dezvolte şi instituţii financiare care să concureze cu cele cu sediul la Washington, Banca Modială şi FMI. Soluţia Moscovei este Banca Internaţională de Investiţii (BII), care-i avea ca membri până la invazia rusă din Ucraina pe Cuba, Vietnam, Mongolia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria şi Slovacia.

În semn de prietenie şi colaborare cu Ungaria, Rusia a mutat sediul instituţiei la Budapesta în 2019. Dar după ce armata rusă a intrat în Ucraina, ţările est-europene s-au retras una după alta din acţionariatul băncii. Doar Ungaria a anunţat că preferă să continue să facă parte din BII, cu precizarea că nu îi este clar dacă îşi va permite acest lucru financiar, scrie Euractiv. Banca de dezvoltare a fost descrisă atunci când  a venit în Europa ca fiind „calul troian al lui Putin“. În 2019, nouă senatori democraţi din SUA, inclusiv candidatul de atunci pentru nominalizarea la preşedinţia partidului Bernie Sanders, au scris o scrisoare în care îşi exprimau rezervele faţă de BII, care „este văzută pe scară largă ca o armă a serviciului secret rusesc“.

Opoziţia maghiară unită, condusă de primarul independent Peter Marki-Zay, a numit instituţia financiară „bancă spion“ şi a cerut retragerea Ungariei în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia este cel mai mare acţionar al băncii, cu o participaţie de 47,46%, urmată de Ungaria (17,37%). Dintre celelalte state membre ale UE, Bulgaria deţine 9,93%, Republica Cehă 8,8%, România 6,14% şi Slovacia 6,7%.

Republica Cehă, Bulgaria, Slovacia şi România au anunţat deja că vor părăsi instituţia. „Este o bancă funcţională, care a oferit şi împrumuturi pentru diverse proiecte de dezvoltare din Ungaria, aşa că pot doar să spun că este în interesul Ungariei ca acestea  să continue“, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar Gergely Gulyas. Cu toate acestea, Gulyas, deşi a subliniat că anunţurile altor ţări din UE nu au fost încă urmate de acţiuni, a pus sub semnul îndoielii dacă va exista suficientă lichiditate pentru ca Ungaria să rămână acţionar al instituţiei. „Nu vrem să ne retragem, întrebarea este dacă vor mai fi şi alte opţiuni, dar aceasta este o întrebare economică“, a spus el.