Numele Sunwoda s-a putea să nu spună multe publicului euro­pean, dar este unul dintre cei mai mari producători de bate­rii, inclusiv pentru maşini elec­trice, din lume şi vine din China.

Numele Sunwoda s-a putea să nu spună multe publicului euro­pean, dar este unul dintre cei mai mari producători de bate­rii, inclusiv pentru maşini elec­trice, din lume şi vine din China. În pregătirea intrării pe piaţa europeană a ales Ungaria pentru a-şi construi o fabrică. Tot luna aceasta un alt producător de baterii, tot din China, EVE Power, a anunţat că a ales Ungaria ca locaţie pentru o mare uzină. Dar investiţiile celor două companii sunt minuscule în comparaţie cu cea de 7,3 miliarde euro cu care CATL, cel mai mare producător de baterii din lume, a şocat Europa anul trecut şi prin care Ungaria a dat şah-mat vecinilor est-europeni. CATL este din China.

În căutarea rădăcinilor şi a valorilor, Un­garia s-a apropiat de marea familie a popoa­relor turcice, unde forţa dominantă este Turcia, a încercat o relaţie oportunistă cu Rusia care se degradează pe măsură ce Mos­cova rămâne fără bani, este în divorţ cu Polo­nia din cauza legăturii cu Rusia şi se îndepăr­tează de Occident, cu care nu se mai identifică, dar pe care totuşi îl apără în faţa tăvălugului de refugiaţi necreştini. Ungaria pri­meşte totuşi cu braţele deschise şi încurajează cu stimulente grase investiţiile în industrie ale coloşilor din Germania.

Planurile celor trei mari constructorilor auto ger­mani de a face din Ungaria un centru european al pro­duc­ţiei de maşini şi motoare electrice i-au atras pe marii pro­ducători de baterii asiatici şi încă îi mai atrage. Tăvălugul a înce­put înainte de 2020, când electromobilitatea încă îi speria pe jucătorii europeni dar părea calea spre viitor aleasă de Comisia Europeană şi de guverne, cu companii sud-coreene pre­cum SK Innovation şi continuă cu giganţi din China, noua ţară prietenă. Şi nu se mai opreşte. Însă timp ce investitorii sud-coreeni trec adesea nebăgaţi în seamă, cei chinezi stârnesc mai întotdeauna controverse.

Atmosfera din Europa, dar şi poziţia liderilor politici maghiari, facilitează apariţia de critici. Marile guverne europene şi Comisia Europeană vorbesc de reducerea riscurilor în relaţiile cu China şi introduc mecanisme de control şi ve­rificare a investiţiilor chine­zeşti, Beijingul şi companiile pe care acesta le influenţează fiind considerate mai degrabă concurenţi decât parteneri. Acest lucru poate şi sub presiunile Washingtonului. În schimb, Ungaria se deschide tot mai mult Chinei. Aeroportul de la Budapesta a devenit centrul regional de distribuţie al produselor comandate de est-europeni pe platformele de comerţ chinezeşti Aliexpress şi Alibaba, bănci strategice chineze, cum ar fi China Construc­tion Bank, îşi deschid sedii în Ungaria, periodic sunt anunţate noi rute aeriene între Budapesta şi tot mai multe oraşe chinezeşti.

Apoi guvernul maghiar a îmbrăţişat dis­cursul Beijingului privind războiul din Ucraina, care s-ar rezuma la o încetare a lupte­lor în care Kievul de fapt pierde, iar Moscova câştigă. Cu o astfel de deschidere, Ungaria a primit investiţii de 7,6 miliarde de dolari anul trecut, mai mult decât oricare altă ţară, potrivit presei chinezeşti, în cadrul Belt and Road Initiative (Noul Drum al Mătăsii), proiectul de suflet al preşedintelui chinez Xi Jinping de extindere a influenţei comerciale şi politice a Chinei în lume şi până în inima UE.

Altă sursă, Mercator Institute for China Studies, pune investiţiile totale chinezeşti din Europa din 2022 la aproape nouă miliarde de euro, cele mai multe ducându-se în fabrici de baterii din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Ungaria. Criticii spun că odată cu banii vin şi obligaţii politice care se vor reflecta probabil în intervenţiile Ungariei asupra deciziilor UE privind China. Aşa cum se întâmplă acum în contextul războiului pornit de Rusia contra Ucrainei. Blocarea ajutoarelor UE pentru Ucraina de către Ungaria este pusă în relaţie directă cu cele 10 miliarde de euro pe care Rusia le-a promis pentru extinderea singurei centrale nucleare maghiare.

Contractul şi condiţiile financiare au fost se­cretizate de guvernul maghiar, astfel că nu se ştie în ce direcţii curg banii sau dacă aceştia mai vin. La o întâlnire recentă dintre ministrul co­mer­ţu­lui chinez Wang Wentao şi ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto la Beijing, ofi­cia­lul maghiar a anunţat că urmează noi inves­tiţii chi­nezeşti, de 3 miliarde euro, în industria auto a Un­gariei. Fabrica Sunwoda face, probabil, parte din a­cestea. Cu ocazia aceleiaşi vizite, Szijjarto s-a în­tâlnit cu executivi de top ai unor mari com­pa­nii chinezeşti, printre care Huawei Techno­logies (prigonită în SUA şi în alte state aliate din Vest). Ungaria găzduieşte cel mai mare cen­tru de distribuţie din afara Chinei al Huawei.

Astfel, la Beijing, Ungaria este văzută drept ţara din UE „cea mai prietenoasă cu China“. „Noi nu vedem China ca pe un risc, ci ca pe o ţară care, dacă cooperezi cu ea, îţi oferă oportunităţi imense“, a spus Szijjarto la plecarea din China. Aceste oportunităţi creează mii de locuri de muncă în Ungaria. Dar cum ţara se confruntă cu un deficit de muncitori, o parte din locurile de muncă vor fi ocupate de angajaţi din străinătate. Pe de altă parte, după cum arată presa chineză, doar cu un singur oraş de 200.000 de locuitori, Debrecen, unde este concentrată industria auto, Ungaria va ajunge în 2030 pe locul doi în Europa la producţia de baterii, în faţă având-o doar pe imensa Germanie. La ediţia de anul acesta a târgului internaţional de bunuri de consum dedicat Europei de Est China-CEEC Expo, organiat în oraşul Ningbo, Ungaria a fost invitat special şi a jucat rolul principal, 35 de companii maghiare expunând acolo.