De unde vin profiturile mari ale băncilor. Veniturile băncilor din dobânzi au crescut cu 14% în nouă luni din 2019, apropiindu-se de 14 mld. lei. Cheltuielile cu dobânzile, doar 2,6 mld. Lei ♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

Autor: Claudia Medrega Postat la 01 decembrie 2019 70 afişări

♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

De unde vin profiturile mari ale băncilor. Veniturile băncilor din dobânzi au crescut cu 14% în nouă luni din 2019, apropiindu-se de 14 mld. lei. Cheltuielile cu dobânzile, doar 2,6 mld. Lei    ♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

♦ Cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri pentru depozitele clienţilor au crescut cu 28% în primele nouă luni din 2019, însă rămân de 5 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite ♦ În timp ce veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 11,4% faţă de primele nouă luni din 2018, veniturile nete din comisoane au crescut cu doar 1,2%.

Veniturile nete din do­bânzi, cea mai im­por­tantă sursă de profit a băncilor, au continuat să crească în primele nouă luni din 2019, în condiţiile ma­jo­rării volumului cre­di­te­lor acordate, dar şi ca urmare a deciziei unor bănci de a grăbi creşterea do­­bânzilor la credite, în timp ce sumele plă­tite de bancheri pentru depozite au întârziat să crească în acelaşi ritm.

Băncile au încasat în primele nouă luni din 2019 venituri din dobânzile percepute pentru creditele acordate de 13,9 mld. lei, în creştere cu 14,2% faţă de nivelul încasărilor din primele nouă luni din 2018. Pe de altă parte, cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite au fost în primele nouă luni de numai 2,6 mld. lei, în creştere cu 28% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF.

Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost în primele nouă luni de 5,3 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. Marjele ridicate rămân o trăsătură defi­ni­torie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a menţionat şi BNR în rapoartele publicate.

Veniturile nete din dobânzi au urcat în primele nouă luni la 11,3 mld. lei, după o creştere de 11,4% comparativ cu nivelul din primele nouă luni din 2018.

Creşterea veniturilor din dobânzi ale băncilor a fost influenţată în ultimii ani de revigorarea cre­ditării, precum şi de re­venirea pe creştere a ROBOR pe piaţa inter­bancară (care a fost până în acest an indicatorul de referinţă pentru îm­pru­muturile în lei), ascen­siune venită după o pe­rioadă de mi­nime istorice. ROBOR la trei luni a intrat din toamna anului 2017 pe o pantă ascendentă, de­pă­şind în 2018 pragul de 3% şi oscilând în jurul acestui nivel şi în primele nouă luni din 2019. Din luna mai 2019 costul împrumuturilor populaţiei nu mai este legat de ROBOR, ci se aplică un nou indice de referinţă pentru creditele acordate consu­ma­torilor numit IRCC, care este mai scăzut. În timp ce prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie arit­me­tică a ratelor de dobândă zilnice ale tran­zacţiilor interbancare din ultimul tri­mestru (T4) din 2018 şi a fost folosită ca re­ferinţă în lunile mai şi iunie, ur­mătoarea va­loare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea (iulie-septembrie), iar va­loarea de 2,66%, se folo­seşte pentru creditele retail în lei luate în ultimul tri­mestru din 2019.

Câştigurile mari obţi­nute de instituţiile de credit au fost corelate cu ascen­siunea creditării şi a economiei. În primele nouă luni din 2019 creditarea totală a făcut un salt de 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, până la un sold de circa 266,8 mld. lei, iar economia României a crescut cu 4,1% la nouă luni, după un avans de 4,7% în primul semestru şi un salt spectaculos de 5,1% în primul trimestru din acest an.

Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci, mai mult de jumătate din veniturile totale venind din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura ve­ni­turilor băncilor. Veniturile nete din co­mi­sioane ale băncilor depăşeau în primele nouă luni din acest an 3 mld. lei, în creştere cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

Pe lângă revigorarea creditării, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor, şi veni­turile din comisioane au susţinut majo­rarea profiturilor raportate de bănci.

Veniturile nete din dobânzi au reintrat pe creştere din a doua parte a anului 2017. Marjele ridicate, datorate în special riscului de credit manifestat de-a lungul ciclului creditului, dar şi costurilor operaţionale mai mari, şi volumele reduse au fost şi rămân trăsături definitorii ale modelului de funcţionare a sectorului bancar autohton, potrivit evaluărilor BNR.

Sistemul bancar românesc, care numără 34 de bănci, a obţinut în primele nouă luni ale anului un profit net de circa 5 mld. lei, în scădere cu 12,6% faţă de câştigul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale BNR.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
dobanzi,
crestere,
venituri,
banci
Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti Povestea celui mai mare proprietar român de malluri şi a celei mai de succes poveşti din imobiliarele româneşti

Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

vezi continuarea
ZF.ro
Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români Tehnologia REVOLUŢIONARĂ care schimbă totul: Oraşele „deştepte” devin realitate şi pentru români
Dezvăluiri: Ce vor românii de fapt de la un desert. Secretele unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni din domeniu
Mediafax
„Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut „Afacerea Pandemia”. Cum a umflat România până şi factura de 3,4 milioane de euro a „ajutorului umanitar” dat fraţilor de peste Prut
Economiile se prăbuşesc în pandamie, dar cei 4 giganţi din tech au înregistrat un profit de 28 de miliarde de dolari
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi Luptătorul K1 Cătălin Moroşanu va deschide lista PNL pentru Consiliul Judeţean Galaţi
Tudose, ironic: Prefectul de Brăila a fost la o şedinţă de partid.Nu s-a făcut politică, s-au recitat psalmi
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării COMENTARIU Valeriu Şuhan Diversiunea inducerii confruntării
COMENTARIU Valeriu Şuhan Pe bune ? Nu-mi da vestea asta...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.