Unde sunt cistigurile de altadata?
Un taximetrist se plangea, zilele trecute, intr-una din parcarile din centru, ca taximetria "nu mai merge deloc". De profit egal cu zero vorbesc si cei mai multi dintre patronii firmelor de taxi din Bucuresti. Cum se face atunci ca pe piata de profil ultima moda este innoirea integrala a parcului auto?
Un taximetrist se plangea, zilele trecute, intr-una din parcarile din centru, ca taximetria "nu mai merge deloc". De profit egal cu zero vorbesc si cei mai multi dintre patronii firmelor de taxi din Bucuresti. Cum se face atunci ca pe piata de profil ultima moda este innoirea integrala a parcului auto?
Un taxi la 300 de bucuresteni. E mult sau e putin? Din perspectiva clientului, daca facem o comparatie cu Parisul, oras cu 9 milioane de locuitori si o flota de 15.000 de taxiuri, de exemplu, stam destul de bine, pentru ca in "Micul Paris" sunt 9.500 de taxiuri autorizate la aproape trei milioane de bucuresteni.
In viziunea celor cu afaceri in domeniu, o astfel de situatie inseamna supraoferta clara pe piata. Lucian Marin, patronul Meridian Taxi, una din cele mai mari firme de taximetrie din Capitala, crede ca autorizatiile existente sunt prea multe comparativ cu cerintele pietei, mai ales ca nu sunt luati in calcul taximetristii din Ilfov, al caror numar este greu de estimat. "Trebuia facut un studiu de piata comandat de Primarie, nu sa se dea autorizatii «dupa ureche»", comenteaza Marin, nemultumit ca existenta a prea multe taxiuri impinge in jos tarifele si, implicit, profitul companiilor este infim, egal cu zero sau acestea ajung chiar sa mearga in pierdere.
"Taximetria a fost o afacere profitabila pana in 2003. De atunci si pana in prezent este doar iluzia ca este profitabila", sustine patronul de la Meridian Taxi.
Dar daca nu este asa de profitabila, de ce numarul taxiurilor s-a dublat in ultimii trei ani, ajungand la 9.500 fata de 5.500, cate erau in 2003? "Toata lumea vrea acum autorizatii, dar sunt putini cei care stiu ce-i asteapta! Este total anormala aceasta cerere continua", crede Marin, care da vina tot pe legea 38/2003 (Legea taximetriei) pentru ca "nu fixeaza niste criterii de selectie bazate pe calitate".
Un grup de taximetristi independenti chiar au plecat luna trecuta la Bruxelles si
Toader Anghel, presedintele Camerei Nationale a Taximetristilor, da vina pentru profiturile prea mici pe taximetristi, care, spune el, practica preturi excesiv de mari. Daca la
Desi tariful mediu la care au aderat majoritatea companiilor de taxi bucurestene este de 1,4 lei pe kilometru, sunt destui taximetristi care practica preturi mult mai mari decat restul. Astfel, daca un taximetrist obisnuit aduna in medie 150 km si 20 de curse pe zi, unul cu tarif "special" nu numara mai mult de 20 km si trei curse, insa si unul si celalalt ajung sa stranga la sfarsitul zilei aproximativ 100 de lei. Fiindca singurii care isi pot permite sa fixeze tarife mari sunt independentii, in dezavantaj raman firmele. "Legislatia este permisiva si incompleta. Prin protocolul incheiat cu Primaria Capitalei, limita legala maxima le permite taximetristilor sa ajunga la 8 lei pe kilometru", spune Toader Anghel, precizand totusi ca din aceasta luna, tariful maxim admis va fi redus la 3,5 lei pe kilometru.
In general, la o masina, estimeaza Toader Anghel, incasarile zilnice sunt de aproximativ 100 de lei, iar profitul este cam de 10%, ceea ce inseamna ca intr-o luna, o masina de taxi aduce venituri de 2.600 de lei, daca luam in calcul 26 de zile lucratoare pe luna. Pentru Bucuresti, media privind ocuparea unei masini in regim de lucru de 24 de ore este de 20 de clienti, iar o cursa medie are sapte kilometri. La nivelul celor 9.500 de autorizatii permanente de transport emise in 2006, veniturile totale anuale inseamna aproximativ 240 de milioane de lei (peste 70 de milioane de euro) in Bucuresti. Piata este dominata de firmele Cobalcescu, Cristaxi,
Daca patronul de la Meridian se plangea ca oferta mai mare decat cererea de taxiuri e cea care limiteaza castigurile, planurile anuntate pentru acest an dovedesc ca exista suficiente resurse pentru investitiile in innoirea parcului auto: majoritatea firmelor sustin ca pana la sfarsitul lui 2007 vor incerca sa nu mai aiba in parcul auto nicio masina mai veche de doi ani.
Cu un parc de 451 de masini, dintre care 150 sunt proprietatea firmei, Taxi Mondial, de exemplu, intentioneaza sa cumpere 70 de automobile
Dacia Logan este preferata taximetristilor, de vreme ce tot pe aceasta marca mizeaza si Taxi Apolodor, care are in program sa cumpere lunar cate sase bucati. Compania are un parc auto format din 50 de masini in proprietate si o cifra de afaceri lunara de 150.000 de lei (44.000 de euro).
Cristaxi a inceput sa-si schimbe masinile inca din 2005. Compania lui Ilie Anghel a cumparat un lot de 230 de autoturisme Renault Clio Symbol. Totodata, in toamna anului trecut au fost scoase din circulatie Daciile Super Nova si o parte din Daciile Solenza, locul lor fiind luat de catre 101 Skoda Octavia.
In ceea ce priveste Fly Taxi, compania care detine pana in 2008 concesiunea pentru activitatea de taximetrie la Aeroportul Henri Coanda, ar urma sa aiba pana la sfarsitul anului 40 de Mercedes-uri noi. Primele zece au fost deja scoase pe traseu. Restul ar trebui sa intre in paine in trei sau patru luni, potrivit lui Vasile Ene, directorul firmei. Cifra de afaceri a companiei a fost in 2006 de 5,5 milioane de euro, iar pentru 2007 cresterea estimata este de 20-25%.
Deocamdata, firmele de taxi sustin ca nu intentioneaza sa umble la tarife. "Ar fi nevoie de cresterea tarifelor pentru acoperirea acestor investitii, dar situatia actuala de pe piata nu ne da voie. Avem concurenta din partea unor masini vechi ce au tarife mici, asa ca nu putem ridica preturile", spune Marin. Problema pentru moment pare sa fie, pentru multe dintre firme, lipsa de personal, cu deosebire lipsa de personal calificat, care sa se poarte civilizat cu clientii. "Problema este ca nu prea au de unde alege. Sunt societati care stau cu 50-60 de masini in parcul auto, fiindca n-au oameni", comenteaza Toader Anghel. La nivel national ar putea fi angajati fara probleme circa 20.000 de taximetristi, iar reprezentantul Camerei Nationale a Taximetristilor considera ca numai in Capitala ar putea fi angajate aproximativ 6.000 de persoane. Desi normal ar fi sa se lucreze pe schimburi, 80% din curse sunt realizate, zilnic, de autoturisme pe care este repartizat un singur sofer. De aici si lipsa taxiurilor mai ales la orele de varf (7-9,30 si 14-18), cand doar 30% sau 40% din solicitari pot fi onorate, spune Anghel. Nu mai putin adevarat este insa si faptul ca destui taximetristi refuza cursele pe care le considera prea scurte. "Este o judecata proasta a taximetristilor. Avand pornirea 1 leu si 1,4 lei pe kilometru, de exemplu, la o cursa de doi kilometri soferul castiga un tarif real mediu per/km de 1,9 lei. La o cursa de 20 de kilometri, tariful real mediu este doar 1,45 lei", explica Marin.
Cel putin dintr-un punct de vedere insa, cei care au afaceri in domeniu pot sta linistiti: pana in 2009, intrarea pe aceasta piata este aproape imposibila pentru un eventual nou jucator important. Legea taximetriei stabileste ca autoritatile publice locale elibereaza un numar limitat de autorizatii, valabile cinci ani. Cu alte cuvinte, legea a inchis piata pana in 2009 si se mai poate intra doar in limita locurilor lasate vacante prin pierderea unor licente de catre detinatorii lor. "Din experienta anilor trecuti, nu sunt mai mult de 20 sau 30 de licente pierdute pe an. Or, in momentul de fata sunt peste 1.500 de solicitari pe lista de asteptare a Primariei", spune Anghel. Termenul limita pentru revizuirea autorizatiilor a expirat la 23 februarie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













