Un mecanism ascuns al creierului ar putea încetini evoluţia bolii Alzheimer

Autor: Bianca Popa Postat la 01 ianuarie 2026 12 afişări

Oamenii de ştiinţă descoperă receptori cerebrali care stimulează enzimele ce elimină plăcile Alzheimer, sugerând terapii mai accesibile.

Un mecanism ascuns al creierului ar putea încetini evoluţia bolii Alzheimer

Cercetători din Suedia şi Japonia au identificat un mecanism ascuns al creierului care contribuie la eliminarea plăcilor asociate bolii Alzheimer, scrie IDR.

Descoperirea oferă noi indicii despre modul în care sistemele naturale de „curăţare” ale creierului ar putea fi reactivate pentru a încetini declinul cognitiv.

Oamenii de ştiinţă au constatat că doi receptori cerebrali specifici joacă un rol esenţial în eliminarea beta-amiloidului, proteina toxică implicată în Alzheimer.

Prin activarea acestor receptori la şoareci, cercetătorii au stimulat o enzimă naturală care descompune plăcile şi au observat îmbunătăţiri ale memoriei, fără efecte adverse majore.

Rezultatele sugerează o posibilă alternativă mai simplă şi mai accesibilă la terapiile actuale bazate pe anticorpi.

O enzimă-cheie a cărei eficienţă scade în timp

Boala Alzheimer este determinată, parţial, de acumularea plăcilor de beta-amiloid, care perturbă comunicarea dintre celulele nervoase.

Principala enzimă responsabilă de degradarea beta-amiloidului este neprilizina, însă activitatea acesteia scade semnificativ odată cu înaintarea în vârstă.

Pe măsură ce nivelurile de neprilizină se reduc, creierul devine mai vulnerabil în faţa acumulării proteinelor toxice.

Cercetătorii s-au concentrat asupra semnalizării somatostatinei, un sistem cunoscut pentru influenţa sa asupra neprilizinei, pentru a identifica receptorii implicaţi exact.

SST1 şi SST4 funcţionează ca un comutator dublu de control

Folosind şoareci modificaţi genetic, oamenii de ştiinţă au descoperit că doi receptori, denumiţi SST1 şi SST4, acţionează împreună pentru reglarea neprilizinei.

Atunci când ambii receptori au fost eliminaţi, nivelurile de neprilizină au scăzut drastic în hipocamp, o regiune esenţială pentru memorie.

Această scădere a dus la acumularea accentuată de beta-amiloid şi la deficite de memorie vizibile la animale.

Şoarecii cărora le lipsea doar unul dintre receptori nu au prezentat aceste efecte, ceea ce subliniază importanţa acţiunii lor combinate.

Tratamentul medicamentos arată rezultate promiţătoare la şoareci

Echipa a testat un compus care stimulează ambii receptori într-un model preclinic de boală Alzheimer.

După câteva luni de tratament, nivelurile de neprilizină au crescut, iar plăcile amiloide s-au redus semnificativ.

De asemenea, şoarecii trataţi au prezentat semne de îmbunătăţire a memoriei şi reducere a anxietăţii, simptome frecvente în modelele de Alzheimer.

Important este că substanţa a ajuns eficient la nivelul creierului şi nu a produs toxicitate detectabilă.

Spre terapii Alzheimer mai simple şi mai accesibile

Tratamentele actuale pentru Alzheimer se bazează în mare parte pe anticorpi, care sunt costisitori şi dificil de administrat.

Cercetătorii consideră că ţintirea acestor receptori ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente sub formă de pastile, mai uşor de produs şi utilizat.

Deoarece SST1 şi SST4 fac parte dintr-o familie de receptori bine studiată în farmacologie, ei reprezintă o ţintă atractivă pentru cercetări viitoare.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.