„Este important să  diversificaţi furnizorii şi să vă uitaţi în afara ţărilor din UE, pot fi cumpărate diverse lucruri din alte ţări cu aceleaşi specificaţii şi cu preţuri mai mici”  a explicat Abdelrahman Raouf, ministru plenipotenţiar în economie şi relaţii comerciale al Ambasadei Egiptului la Bucureşti. Numit de circa nouă luni în această funcţie, Raouf are misiunea clară de a reduce deficitul comercial dintre cele două ţări, iar principala strategie în acest sens este creşterea competitivităţii egiptene faţă de ţările vestice importatoare în România.  

Deficitul comercial pe care Egiptul îl înregistrează cu ţara noastră a ajuns la 410 milioane de euro, după ce firmele româneşti au exportat anul trecut 461 milioane de euro către această piaţă şi au importat 51 de milioane de euro.  

Principalele produse considerate de Raouf cu potenţial de export în România sunt îngrăşămintele chimice, produsele farmaceutice şi echipamentul medical, cosmeticele, materialele de construcţii, cablurile electrice, citricele sau mirodeniile. Structura importurilor din Egipt în prezent este dominată de produse chimice (49%), mâncare şi animalele vii(18,4%), produsele manufacturate (12%). Iar în ce priveşte exporturile către Egipt, în top se află se află mâncarea şi animalele vii (68%), materialele neprelucrate necomestibile (18,5%), maşinile şi echipamentul  de transport (3,8%).

„Importurile noastre din România în 2013 comparativ cu anul anterior au crescut cu 35%, carnea fiind principalul element importat”.  Majoritatea exportatorilor sunt însă companiile multinaţionale, iar unul dintre obiectivele lui Raouf este creşterea prezenţei antreprenorilor pentru piaţa egipteană.  

În plus, Raouf vede un potenţial pentru România în transformarea Egiptului într-un hub pentru Africa şi ţările arabe: „se pot crea facilităţi de producţie în Egipt, iar apoi puteţi să exportaţi în Africa datorită free trade agreement-ului existent”. În plus, „nu ştiţi cum să faceţi afaceri cu Africa, cu ţările arabe, noi ştim mai bine decât oricine”.  

Raouf şi-a început cariera ca jurnalist economic, iar în 1989 a obţinut o funcţie în cadrul Ambasadei Egiptului din Brazilia. Şi-a continuat cariera diplomatică în Abu Dhabi, iar de nouă luni se confruntă cu provocările relaţiilor comerciale dintre România şi Egipt.

La primul contact cu ţara noastră, a observat că aceasta se aseamănă cu una dintre ţările sale preferate: „Când am venit aici, mi s-a spus că Bucureştiul este un mic Paris, dar, în timp ce îmi conduceam maşina şi mergeam prin ţară mi-am spus „România este de fapt o mică Brazilie”. Pentru a înţelege mentalitatea oamenilor de afaceri de aici, el a făcut deja numeroase călătorii în afara Capitalei: „România nu este Bucureşti. Bucureştiul este un oraş cosmpolit şi arată ca orice alt oraş în care am fost, prin urmare, modalitatea de a înţelege societatea şi mentalitatea oamenilor de afaceri este să mergi în afara Capitalei, să vorbeşti cu comunitatea de business, să gândeşti cum gândesc ei şi să descoperi oportunităţile de ambele părţi”.