Mobilităţile internaţionale nu mai înseamnă doar semestre petrecute la studii în străinătate. În ultimii ani, programul Erasmus+ şi-a diversificat oportunităţile, iar una dintre cele mai accesibile forme de participare este Blended Intensive Programme (BIP).

În timp ce mobilitatea semestrială permite studenţilor să urmeze cursuri timp de câteva luni la o universitate parteneră, programul BIP se desfăşoară pe o perioadă mult mai scurtă şi combină activităţile online cu o mobilitate fizică de câteva săptămâni. Dar cât de avantajoasă poate fi o astfel de experienţă?

„Aceste programe internaţionale combină activităţi online cu o mobilitate pe parcursul unei săptămâni şi oferă posibilitatea de a lucra în echipe multiculturale şi de a discuta soluţii pentru diverse provocări reale. Participarea la un BIP contribuie la dezvoltarea competenţelor de leadership, lucru în echipă, comunicare interculturală, rezolvare de probleme, gândire critică şi adaptabilitate, competenţe tot mai apreciate pe piaţa internaţională a muncii”, explică pentru ZF Gen Z Monica Zaharie, profesor universitar al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Profesoara organizează anual, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, un program internaţional de dezvoltare a competenţelor de leadership şi management, denumit „Empowered Leadership: Managing People & Business Skills”.

Programul găzduieşte anual peste 100 de studenţi internaţionali care participă la workshopuri interactive, studii de caz, proiecte practice şi activităţi de socializare.

Daniele, în vârstă de 22 de ani, este student din Italia în ultimul an la specializarea Business Administration, la Universitatea din Sassari. Timp de o săptămână, tânărul a fost plecat în luna iunie într-un Erasmus BIP la Universitatea din Dubrovnik, din Croaţia, un oraş situat pe coasta Mării Adriatice. Deşi temperaturile ridicate au făcut ca sesiunile de studiu să fie o adevărată provocare, experienţa a fost una memorabilă, povesteşte el.

„Partea mea preferată din Erasmus a fost întâlnirea cu oameni din întreaga lume. Cred cu tărie că, la final, nu-ţi vei aminti cursul la care ai participat în sine, ci amintirea celor care au fost lângă tine în acel moment. În cadrul programului au fost organizate cursuri interesante pentru ambele discipline la care am participat: managementul inovării şi managementul leadershipului, iar seara aveam activităţi organizate precum tururi ghidate, plimbare cu barca pe trei insule sau seri de quiz cu toţi studenţii”, spune Daniele.

Am învăţat un mesaj important din cursurile la care am participat: „a fi inovator nu înseamnă doar a îmbunătăţi, ci înseamnă a merge dincolo de ceea ce alţii consideră obstacole”, a mai adăugat el. La unele cursuri la care participăm la universitate, după câteva luni am uitat deja totul, dar aceste cursuri au reuşit să-mi imprime în minte un mesaj atât de clar. Cred că au fost extrem de eficiente, cu toate că au fost desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp.

Dincolo de componenta academică, mobilitatea Erasmus i-a oferit oportunitatea de a descoperi o nouă cultură, de a lega prietenii internaţionale şi de a trăi o experienţă care i-a îmbogăţit atât parcursul educaţional, cât şi dezvoltarea personală.  În total, programul a durat trei săptămâni, fiind format dintr-o mobilitate fizică şi componenta online a cursurilor.

Daria, o tânără de 22 de ani, studentă la arhitectură la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a fost plecată cu Erasmus BIP în Olanda, la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Windesheim din Zwolle, unde timp câteva săptămâni a lucrat în echipe cu studenţi străini la un proiect comun cu tematica de a crea locuinţe pentru studenţi, fiind coordonaţi atât de un profesor român, cât şi de unul olandez. Programul a fost organizat pe o perioadă mai lungă de timp: şase săptămâni au fost cursuri în online, o săptămână s-a desfăşurat în Cluj-Napoca, iar una în orăşelul Zwolle din Olanda.

Criteriile de selecţie pentru o astfel de mobilitate au fost legate strict de competenţa de student, dacă poţi lucra într-o echipă cu mai mulţi oameni străini şi a colabora cu ceilalţi. „Am avut de realizat o prezentare video în loc de CV, noi am făcut tip montaj video, cât mai creativ. Totodată, am avut de realizat un portofoliu de lucrări, care demonstrează şi competenţele academice, şi am trecut printr-un interviu ca profesorii să ne cunoască mai bine”, a completat Daria.

Partea socială, care a fost cea mai valoroasă, a constat în a experimenta viaţa de student în diferite locuri şi a învăţa ceva nou din această experienţă.

„În experienţa mea, când studenţii străini au venit la noi, activităţile sociale au fost organizate de noi studenţii, ceea ce a fost foarte fain pentru că am putut să împărtăşim unii cu alţii cum ne petrecem noi timpul liber. Am avut o ieşire în oraş în stil românesc, unde le-am arătat studenţilor străini preparate româneşti. Când am fost plecaţi noi în Olanda, am mers cu bicicletele în fiecare zi spre facultate, ei ne-au gătit mâncare de-a lor. Au fost activităţi pe care le-am organizat noi pentru a ne cunoaşte mai bine”, povesteşte Daria.

Deşi mai puţin cunoscut decât mobilitatea pe un semestru, programul Erasmus+ BIP demonstrează că o experienţă internaţională valoroasă nu depinde de durata acesteia. Prin colaborare, schimb de idei şi contact direct cu studenţi din alte ţări, participanţii îşi dezvoltă competenţe academice şi personale.

De obicei, oportunităţile de participare la programele Erasmus+ BIP sunt anunţate de universităţi prin intermediul Biroului de Relaţii Internaţionale sau pe site-urile oficiale ale facultăţilor.