Decizia Statelor Unite de a institui o blocadă navală asupra transporturilor maritime iraniene marchează o escaladare majoră a tensiunilor din Golf şi ameninţă să reducă drastic oferta globală de petrol. Măsura, anunţată de Donald Trump după eşecul negocierilor cu Teheranul, ar putea scoate de pe piaţă aproape două milioane de barili pe zi şi amplifică riscurile pentru securitatea energetică globală, informează Reuters.

Blocada vizează toate navele care intră sau ies din porturile iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Comandamentul Central al SUA a avertizat că orice navă neautorizată poate fi interceptată sau capturată, deşi traficul către porturi non-iraniene nu va fi afectat. În replică, Gardienii Revoluţiei din Iran au transmis că vor considera orice apropiere militară drept o încălcare a armistiţiului şi vor răspunde dur.

Impactul asupra pieţei petroliere este semnificativ, în condiţiile în care Iranul exporta recent peste 1,7 milioane de barili pe zi. În acelaşi timp însă, înainte de izbucnirea conflictului, Teheranul a accelerat producţia, ceea ce a dus la acumularea unor stocuri uriaşe, de peste 180 de milioane de barili aflaţi pe nave sau în depozitare plutitoare, o mare parte în apropierea Asiei.

Traficul prin Strâmtoarea Hormuz era deja puternic afectat de blocada impusă anterior de Iran, iar noua măsură americană complică şi mai mult situaţia. Chiar dacă a fost anunţat un armistiţiu temporar între Washington şi Teheran, circulaţia petrolierelor rămâne aproape paralizată, semn că tensiunile persistă dincolo de acordurile formale.

Primele semne de adaptare au apărut timid, cu câteva nave care au reuşit să tranziteze zona după instituirea blocadei americane. Totuşi, alte petroliere au fost nevoite să se întoarcă sau să ancoreze în apropiere, iar sute de milioane de barili rămân blocaţi în Golf, ceea ce accentuează incertitudinea din piaţă.

Înainte de conflict, China era principalul cumpărător al petrolului iranian, dar recentele relaxări ale sancţiunilor americane au permis şi altor state, precum India, să reia importurile. Tocmai în momentul în care aceste fluxuri comerciale începeau să se diversifice, blocada riscă să le întrerupă din nou.

Importanţa strategică a Strâmtorii Hormuz face ca orice perturbare să aibă efecte globale. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol şi gaze tranzitau această rută înainte de conflict, majoritatea către Asia. În acest context, blocada impusă de SUA nu este doar o mişcare militară, ci un factor cu potenţialul de a declanşa un nou val de volatilitate pe pieţele energetice internaţionale.