În timp ce criza se extinde ca o pandemie, iar numărul de şomeri explodează, ţările Europei nu se înţeleg în privinţa unui fond comun de repornire a economiei UE: Franţa şi Germania vor un fond de urgenţă de 500 mld. euro, care să ofere ajutor nerambursabil ţărilor afectate, în timp ce Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia vor ca banii să fie daţi ca împrumuturi

Autor: Ştefan Stan Postat la 24 mai 2020 72 afişări

În timp ce criza se extinde ca o pandemie, iar numărul de şomeri explodează, ţările Europei nu se înţeleg în privinţa unui fond comun de repornire a economiei UE: Franţa şi Germania vor un fond de urgenţă de 500 mld. euro, care să ofere ajutor nerambursabil ţărilor afectate, în timp ce Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia vor ca banii să fie daţi ca împrumuturi

Dezbaterea privind fondul de revenire la nivelul Uniunii Europene s-a aprins sâmbătă, în condiţiile în care patru ţări nordice au propus un plan prin care UE ar oferi împrumuturi, nu fonduri nerambursabile, scrie Financial Times. Austria, Danemarca, Suedia şi Olanda au spus că vor susţine crearea unui fond de urgenţă, dar s-au opus oricăror măsuri care ar duce la mutualizarea datoriilor sau la creşteri semnificative în bugetul UE pentru următorii 7 ani. 

Documentul, de la aşa-numitele ”patru state frugale”, se loveşte de propunerile Franţei şi Germaniei, care luni au depus un plan pentru un fond de revenire în valoare de 500 de miliarde de euro, care ar urma să ofere granturi în loc de împrumuturi statelor afectate.

Planul a stârnit un val de reacţii pozitive din partea statelor din sud, şi părea că UE se îndreaptă către o reuşită istorică de solidaritate şi a riscului la nivelul uniunii.

Propunerile diferite vin în condiţiile în care Comisia Europeană pregăteşte săptămâna aceasta propriile planuri pentru revenire şi îşi stabileşte cadrul bugetar pentru următorul exerciţiu financiar 2021-2027. 

Cele patru state se opun idee ca UE să împrumute bani, ca mai apoi să îi dea ca fonduri nerambursabile către statele puternic lovite. Potrivit documentului, cele 4 state ar fi dispuse să accepte o creditare cu termeni favorabili statelor care au nevoie, limitând astfel riscul şi oferind şi stimulente ”sănătoase”. 

Efectele inegale ale coronavirusului: În ce măsură au fost afectate cele mai mari economii europene

La începutul săptămânii, Germania a intrat oficial în recesiune, după ce economia ţării s-a contractat cu 2,2% în primul trimestru din 2020.

Însă declinul activităţilor economice din Germania reprezintă doar jumătate din daunele înregistrate până acum în Franţa şi Italia.

Fondul Monetar Internaţional estimează că economia Germaniei va scădea cu 6,9% până la finalul anului. Restricţiile impuse de starea de urgenţă au inclus interzicerea adunărilor publice, închiderea restaurantelor şi business-urilor neesenţiale şi închiderea şcolilor.

Măsurile au fost aplicate pe 22 martie, mai târziu decât alte ţări europene, ceea ce ar putea explica declinul de doar 2,2%, însă unii analişti se aşteaptă la o contracţie de 14% în T2.

De asemenea, Germania a fost una dintre primele ţări care au început să relaxeze măsurile de distanţare socială, reluând treptat activităţile economice.

Peste 10 milioane de germani au primit ajutor financiar din partea statului în ultimele săptămâni. În plus, ţara a alocat 6% din PIB pentru a susţine economic muncitorii şi business-urile, potrivit FMI, şi are unul dintre cele mai eficiente sisteme de testare împotriva coronavirusului.

Guvernul francez a anunţat starea de carantină pe 17 martie, economia înregistrând o scădere de aproape 6% în primul trimestru.

Măsurile fiscale implementate de guvern pentru a susţine business-urile reprezintă 4,7% din produsul intern brut, conform FMI, iar economia va înregistra o scădere de peste 7% în următoarele luni.

Italia, ţară cu 60 de milioane de locuitori, a fost primul stat european care a intrat în carantină pe măsură ce numărul de infecţii creştea constant în Lombardia.

Analiştii se aşteaptă la o contracţie pentru T1 de peste 4,7%, cifră estimată de Institutul Naţional de Statistică din Italia.

FMI prevede o scădere de 9,1% a PIB-ului până la sfârşitul anului şi a declarat că măsurile de sprijinire a persoanelor afectate de pandemie reprezintă un procent relativ mic din PIB, mai exact 1,3%. Totodată, rata şomajului va creşte cel mai probabil de la 9% la 13%.

Autorităţile spaniole au declarat stare de urgenţă pe 14 martie, la scurt timp după Italia, ceea ce explică contracţia de 5,2% din primele trei luni ale anului.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
uniunea europeana,
fond

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare? Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare?

Dacă în trecut anunţurile de investiţii în tehnologie erau rara avis, acum s-a ajuns la o piaţă care a evoluat dincolo de investiţiile în start-up-uri de tip „pre-seed” sau „seed”, de câteva sute de mii de euro, până la cele de tip „follow-up”, în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Valoarea finanţărilor din ecosistemul start-up-urilor tech se îndreaptă astfel spre pragul de 100 de milioane de euro.

vezi continuarea
ZF.ro
Atenţie! O nouă taxă va fi redusă redusă drastic. Ce veţi plăti mai puţin Atenţie! O nouă taxă va fi redusă redusă drastic. Ce veţi plăti mai puţin
O experienţă străină în mijlocul Capitalei: Stilul de viaţă francez, în inima Bucureştiului.
Mediafax
COVID-19 închide Europa. Restricţii dure în tot mai multe ţări, odată cu creşterea numărului de cazuri de coronavirus COVID-19 închide Europa. Restricţii dure în tot mai multe ţări, odată cu creşterea numărului de cazuri de coronavirus
Bild: Germania ar putea lansa vaccinul împotriva SARS-CoV-2 până la finalul anului. Primele doze, administrate în 60 de centre din ţară
MonitorulApararii
Alegerile prezidenţiale din SUA şi viitorul statelor europene Alegerile prezidenţiale din SUA şi viitorul statelor europene
Conflictul din Caucaz. Ce s-a întâmplat cu cenuşa imperiului?
MonitorulPartidelor
Revenire spectaculoasă în politică: Elena Băsescu va candida la Constanţa Revenire spectaculoasă în politică: Elena Băsescu va candida la Constanţa
Clotilde Armand, validată în funcţia de primar al Sectorului 1. Armand: Touche
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan: Alba neagra. Cu TVA... COMENTARIU Valeriu Şuhan: Alba neagra. Cu TVA...
De ce trebuie să se ţină la termen alegerile parlamentare? Analiza lui Ion Cristoiu

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.