Furtuna globală a investiţiilor în inteligenţa artificială (AI) produce cifre ameţitoare, iar o cheltuială proiectată de 3.000 de miliarde de dolari pentru centre de date este una dintre ele, potrivit unei analize publicate de The Guardian. Aceste vaste "uzine" digitale reprezintă sistemul nervos central al instrumentelor AI precum ChatGPT (OpenAI) sau Veo 3 (Google), susţinând o tehnologie în care investitorii au pompat sume uriaşe, scrie The Guardian.

În ciuda temerilor că boom-ul AI ar putea fi un balon pe cale să se spargă, semnele de încetinire lipsesc. Nvidia, producătorul de cipuri AI, a devenit prima companie de 5.000 de miliarde de dolari din lume, iar evaluările Microsoft şi Apple au atins 4.000 de miliarde de dolari.

În centrul acestei frenezii se află patru dintre cei mai mari jucători AI - Amazon, Meta (Facebook), Google şi Microsoft. Aşa cum notează Dan Milmo, editorul de tehnologie globală al The Guardian, aceşti "hyperscaleri" şi-au majorat masiv cheltuielile (capex) legate de AI. Se estimează că în următorii doi ani vor cheltui peste 750 de miliarde de dolari pe active cum ar fi centrele de date şi serverele din interiorul lor.

Însă, în pofida optimismului actual, apar întrebări majore privind sustenabilitatea acestor cheltuieli.

Încă din luna martie, preşedintele grupului chinez de e-commerce Alibaba, Joe Tsai, a avertizat că observă semne de exces pe piaţa centrelor de date. "Încep să văd începutul unui fel de bulă", a spus el, indicând proiecte care atrag finanţare pentru construcţie fără a avea angajamente ferme din partea potenţialilor clienţi.

La nivel global există deja 11.000 de centre de date, o creştere de 500% în ultimii 20 de ani. Însă modul în care vor fi finanţate noile proiecte devine o sursă de îngrijorare, subliniază The Guardian.

Analiştii de la banca americană de investiţii Morgan Stanley estimează că cheltuielile globale pentru centre de date vor atinge aproape 3.000 de miliarde de dolari de acum până în 2028. Din această sumă, doar 1.400 de miliarde de dolari vor fi acoperiţi de fluxul de numerar al marilor companii de tehnologie din SUA.

Acest lucru lasă o "gaură" de finanţare de 1.500 de miliarde de dolari care trebuie acoperită din alte surse, cum ar fi creditul privat - o componentă în creştere rapidă a sectorului bancar din umbră (shadow banking), care deja ridică semnale de alarmă la Banca Angliei. Morgan Stanley consideră că acest tip de credit ar putea acoperi mai mult de jumătate din deficitul de finanţare.

Gil Luria, şeful departamentului de cercetare tehnologică la firma de investiţii DA Davidson, avertizează că datoriile acumulate pentru "active speculative fără clienţi proprii" ar putea declanşa ramificaţii dincolo de industria tehnologică.

"Dacă acest aflux de capital sub formă de datorii ajunge la sute de miliarde de dolari, ar putea ajunge să reprezinte un risc structural pentru întreaga economie globală", spune Luria, citat în analiza The Guardian.

În spatele acestor cheltuieli se află aşteptări uriaşe privind veniturile. Morgan Stanley prognozează că veniturile din AI generativ vor creşte de la 45 de miliarde de dolari anul trecut la 1.000 de miliarde de dolari până în 2028.

Realitatea din piaţă este însă alta, notează publicaţia britanică. Optimismul investitorilor a fost zdruncinat în august, când o cercetare a MIT (Massachusetts Institute of Technology) a arătat că 95% dintre organizaţii obţin un randament zero din investiţiile lor în proiectele pilot de AI generativ.

Mai mult, Uptime Institute, care inspectează centrele de date, avertizează că multe dintre proiectele anunţate sunt doar speculative. "Multe dintre centrele de date, adesea anunţate cu fanfară, fie nu vor fi construite niciodată, fie vor fi construite şi populate doar parţial, treptat, pe parcursul unui deceniu", spune Andy Lawrence, director executiv de cercetare la Uptime.

Această expansiune rapidă are şi un cost de infrastructură colateral. Goldman Sachs se aşteaptă ca actuala capacitate globală a centrelor de date să se dubleze până la sfârşitul anului 2030. Această dublare va necesita, la rândul ei, investiţii suplimentare de 720 de miliarde de dolari doar în modernizarea reţelelor electrice pentru a satisface cererea uriaşă de energie.