Teama de eşec este un subiect cunoscut de multe persoane şi ne este întipărită în minte încă de mici prin educaţia pe care am primit-o. Pentru cei mai mulţi, eşecul este văzut ca un indicator al incapacităţii de a reuşi sau dovada lipsei de aptitudini.

Un studiu efectuat în luna octombrie pe un eşantion de 1.845 persoane din România, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, de  Frappe Digital, o agenţie digitală care ajută afacerile să îşi dezvolte prezenţa online, şi citat de Daniel Enescu, co-founder Daedalus New Media Research, într-o postare pe LinkedIn, datele arată că 63% dintre românii din mediul urban ar prefera să rateze o oportunitate decât să facă o greşeală.

Totuşi, pentru tânăra generaţie eşecul este văzut ca o etapă de învăţare. Acelaşi studiu arată că generaţia Z este mai puţin speriată de eşec decât generaţiile anterioare: doar puţin peste jumătate dintre tinerii respondenţi care fac parte din această generaţie spun că ar rata o oportunitate din cauza fricii de eşec.

,,Mi se pare că dacă eşti motivat e foarte probabil să găseşti o portiţă de scăpare cumva să ajungi înapoi, poate nu chiar de unde ai căzut, dar măcar pe la jumătate, şi să încerci să îţi construieşti din nou drumul poate în altă direcţie.

Ştiu că sună ca ceva negativ, dar s-ar putea să fie chiar ceva mai bine pentru tine. Din tot mai multe încercări şi eşecuri, am învăţat foarte multe şi am multă încredere în mine că totul va fi bine”, spune Andreea, o tânără în vârstă de 23 de ani.

Aceasta menţionează că a avut o relaţie tumultoasă cu aplicaţiile la diverse job-uri, dar nimic nu a descurajat-o, ci doar au motivat-o să ţină capul sus. Totuşi, tânăra a avut şi experienţe negative cu răspunsurile primite de la companii, care au dezamăgit-o. ,,La job, recrutorii ar putea să motiveze mai tare persoanele intervievate care sunt respinse la procesul de angajare, nu să pară că nu le pasă deloc. Un -hei, suntem siguri că o să-ţi găseşti într-un alt loc- ajută foarte mult.”

Tinerii ştiu că această frică de eşec le este adânc înrădăcinată din modul în care se raportează sistemul de educaţie la nereuşită şi sunt conştienţi de cum îi afectează presiunea care se pune din partea profesorilor, dar şi a părinţilor care vor performanţă.

,,În primul rând, pentru sistemul de educaţie, atât profesorii de liceu, cât şi cei de la facultate ar trebui să deschidă subiectul eşecului pentru tineri. Partea asta de consiliere ar trebui să se îmbunătăţească mai mult, psihologii să le explice elevilor sau studenţilor cum ar putea să vadă lucrurile pozitiv şi cum să gestioneze etapele mai proaste care ar putea apărea în viaţa lor”, spune Claudiu, un tânăr în vârstă de 22 de ani.

El crede că un alt jucător important care atrage negativitatea în relaţia GenZ cu eşecul este chiar social media, pentru că tinerii sunt expuşi doar la partea pozitivă din viaţă a unor persoane influente din mediul online şi au contact doar cu cea mai bună variantă a lor.

,,Automat dacă vezi doar lucruri bune care li se întâmplă celor din jur şi eşti într-un impas în momentul respectiv, vei crede că nu eşti bun de nimic sau că nu vei face lucuri faine în viaţă. Social media dăunează mult relaţiei noastre cu eşecul. Totuşi, avantajul nostru este că avem multe oportunităţi” spune tânărul.

Comparativ cu generaţiile anterioare, Gen Z observă diferenţele de atitudine între modul în care se raportează ei la o situaţie nefavorabilă versus părinţii lor. ,,Părinţii mei sunt mult mai stresaţi, pentru ei era un mare lucru să nu iei un examen, dar în realitate nu e atât de grav. Ei stăteau cu sufletul la gură până terminam examenul. Am învăţat că nu are rost să te stresezi atât de tare pentru că îţi faci doar rău. Presiunile în generaţia lor erau mult mai mari şi acum încet-încet se micşorează de la o generaţie la alta”, spune Ioana, tânără în vârstă de 20 de ani.

În faţa eşecului, Gen Z este mai deschisă la ideea de a învăţa din greşeli, dar se confruntă cu presiuni şi comparaţii sociale care fac eşecul în continuare un subiect sensibil.