Noua taxă de 25 de lei anunţată de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe coletele cu valori de sub 150 de euro provenind din afara Uniunii Europene, în special de la giganţi din China precum Temu, Shein sau AliExpress, nu va ajunge de fapt să fie plătită de nimeni, din cauza unor excepţii introduse în proiectul de impunere a taxei, acuză mai mulţi jucători din industria locală de e-commerce.

„Nu s-a rezolvat nimic cu taxa de 25 de lei anunţată de Guvern. Nu va plăti nimeni această taxă. Proiectul spune că taxa nu se aplică taxa pentru coletele care vin direct în România, pentru care vama se face aici, şi deja de la jumătatea lunii iulie s-a văzut pe piaţă o mutare masivă a coletelor din China de pe aeroportul din Budapesta spre cel din Oradea de exemplu”, a declarat pentru ZF reprezentantul unui jucător din industria locală de ecommerce.

„Din cauza acestei excepţii la plata taxei de 25 de lei / colet de fapt nu s-a rezolvat nimic, asaltul coletelor va continua, doar se va bifa de către retailerii din China sau Turcia condiţia că va fi un depozit aici, şi atât, jucătorii locali din e-commerce se vor confrunta cu aceeaşi concurenţă neloială”, susţine un alt jucător din industrie.
De la un raport de 99% - 1% între coletele trimise de giganţii din China în Ungaria şi România, acum valorile aproape că sunt egale, susţine un jucător din industria de e-commerce.

„De la jumătatea lunii iulie s-a văzut o schimbare masivă, o mutare a coletelor dinspre Ungaria spre România”, susţine sursa menţionată.

Ministrul finanţelor Alexandru Nazare a menţionat într-adevăr în conferinţa de presă că taxa nu va fi achitată de companiile care creează pe plan local hub-uri logistice, dar nu este clar care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele pentru a evita plata celor 25 de lei pe colet. „Odată instituită taxa, cei care vor să îşi stabilească huburi logistice în România şi vor să distribuie în România, nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Dacă vor să facă business în România, să vină să îşi facă huburi logistice în România”.

În aceste condiţii nu este clar pentru câte dintre cele 225.000 de colete care ajung în România din afara spaţiului comunitar se va achita până la urmă taxa de 25 de lei.

Redăm în cotinuare declaraţiile făcute de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe această temă, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Guvern:

► Vrem o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 mld. la 4 mld. în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi.Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 antreprenori români care vând în online şi au fost extrem de afectaţi de această creştere din zona extracomunitară.

► Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse - de mediu, logistice, riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete.

► Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem şi coletele care vin din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte huburi.

►
Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a atacat, printr-un comunicat transmis miercuri, ezitările Guvernului Bolojan de a ataca „specialii din e-commerce”, giganţii din China care folosindu-se de subvenţiile primite de la statul chinez abuzează de scutirile de taxe din UE pentru coletele de mică valoare (sub 150 de euro), inundând piaţa cu produse pentru care nu achită taxe şi punând presiune pe jucătorii locali care achită impozite pentru produsele importate pe plan local.

Critici dure în trecut de la Asociaţia Magazinelor Online

Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a criticat dur în trecut Guvernul pentru că nu taxează coletele trimise în special din China.

„ARMO  îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Guvernul ezită să adopte măsurile necesare pentru combaterea concurenţei neloiale a platformelor de comerţ electronic asiatice şi pentru protejarea consumatorilor români”, a transmis ARMO în luna iulie.

„În prezent, mii de comercianţi locali care îşi plătesc corect taxele şi respectă legislaţia de protecţie a consumatorului sunt penalizaţi, fiind obligaţi să concureze cu importuri masive de produse subevaluate şi subvenţionate, pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea, de multe ori neconforme cu standardele europene şi adesea de calitate îndoielnică. Lipsa unor măsuri ferme face ca evaziunea fiscală să devină mai profitabilă decât respectarea legii, iar acest lucru descurajează investiţiile corecte şi dezvoltarea comerţului online românesc”, conform ARMO.

„Este inacceptabil ca în 2025 Guvernul să tolereze acest fenomen. În timp ce magazinele online locale sunt controlate de autorităţi pentru că le-a scăzut foarte mult cifra de afaceri de la un an la altul, platformele asiatice livrează zilnic milioane de colete fără să achite taxe vamale, fără etichete în limba română şi fără respectarea reglementărilor privind siguranţa produselor. Practic, Guvernul sancţionează firmele corecte şi legitime, iar evaziunea fiscală este încurajată prin lipsa de acţiune”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

„ARMO solicită Guvernului taxarea coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro,  introducerea controalelor sistematice pentru respectarea standardelor de siguranţă şi etichetare a produselor importate şi aplicarea tratamentului echitabil între comerţul online local şi platformele asiatice. În ciuda apelurilor repetate şi a soluţiilor pe care ARMO le-a propus, guvernanţii preferă să sancţioneze şi taxeze companiile româneşti în loc să lupte cu evaziunea fiscală. Acest mod de acţiune va duce la distrugerea companiilor româneşti şi la pierderea locurilor de muncă, favorizând dependenţa faţă de platformele non-UE şi acumularea de către acestea a unei cote de piaţă din ce în ce mai mare.
România nu îşi mai poate permite să piardă venituri bugetare şi să îşi expună consumatorii la riscuri, în timp ce comercianţii locali se confruntă cu o concurenţă neloială directă, sub privirea pasivă a autorităţilor. Comerţul electronic românesc are un potenţial major de dezvoltare şi de creare de locuri de muncă, însă acest lucru nu poate fi realizat dacă mediul de afaceri corect rămâne dezavantajat în faţa celor care nu respectă regulile”, conform ARMO.