Statele Unite desfăşoară una dintre cele mai ample mobilizări militare din Orientul Mijlociu din ultimele două decenii. Două portavioane, avioane de vânătoare, distrugătoare cu rachete ghidate şi aeronave de realimentare au fost trimise în regiune, în contextul în care preşedintele Donald Trump a oferit Iranului un termen de 10 până la 15 zile pentru a ajunge la un acord privind programul său nuclear, informează Bloomberg.

„Fie vom avea un deal, fie va fi extrem de rău pentru ei”, a declarat Trump la bordul Air Force One, precizând că 10–15 zile reprezintă „cam maximul” pe care îl mai acordă negocierilor.

Amploarea desfăşurării aminteşte de acumularea de forţe din 2003, înaintea invaziei Irakului. Deşi nu există indicii clare că SUA ar intenţiona să trimită trupe terestre, concentrarea actuală de echipamente sugerează că Washingtonul îşi păstrează opţiunea unei campanii aeriene susţinute, posibil în coordonare cu Israelul.

Potrivit presei americane, liderul de la Casa Albă analizează atât varianta unei operaţiuni extinse, cât şi posibilitatea unei lovituri limitate, menite să forţeze Teheranul să revină la masa negocierilor.

Printre navele desfăşurate se numără portavioanele USS Abraham Lincoln şi USS Gerald R.

Ford. Acestea sunt însoţite de distrugătoare din clasa Arleigh Burke, capabile să lanseze rachete Tomahawk.

La bord se află avioane F-35C şi F/A-18E/F Super Hornet, aeronave de avertizare timpurie E-2D, elicoptere Seahawk şi avioane de sprijin logistic. În paralel, datele platformei FlightRadar24 arată o creştere semnificativă a zborurilor militare americane spre baze din Qatar, Iordania, Creta şi Spania, inclusiv avioane de realimentare KC-46 şi KC-135, transportoare C-130J, aeronave radar E-3 Sentry şi drone de supraveghere RQ-4 Global Hawk.

Prezenţa simultană a două grupuri de portavioane oferă SUA capacitatea de a susţine operaţiuni militare prelungite, dacă situaţia o va impune.

Tensiunile dintre Washington şi Teheran au afectat pieţele financiare. Bursele au scăzut, iar preţul petrolului Brent a depăşit 71 de dolari pe baril.

O eventuală lovitură majoră împotriva Iranului, unde conducerea se confruntă deja cu tensiuni interne, ar putea antrena SUA într-un nou conflict major în Orientul Mijlociu, al treilea din 1991 încoace.

Deşi în campanie Trump a pledat împotriva implicării Americii în războaie externe, în actualul mandat a autorizat deja bombardamente asupra unor ţinte nucleare iraniene, atacuri împotriva rebelilor houthi din Yemen şi operaţiuni în Siria.

Rămâne de văzut dacă Iranul va reuşi să răspundă cerinţelor Washingtonului în termenul impus sau dacă mobilizarea masivă de forţe va duce la o escaladare militară în regiune.