Europenii adoptă în 2023 un comportament financiar prudent, fiind sunt preocupaţi să îşi protejeze bunurile şi proprietăţile imobiliare, sănătatea sau chiar viaţa, mai degrabă decât să investească în noi instrumente financiare sau să îşi crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi şi credite, arată un sondaj realizat de Revolut şi Dynata în rândul a 8.032 de respondenţi din opt ţări europene, din care 1.000 de români

Puţin peste un sfert din europeni (27%) intenţionează să economisească, iar britanicii şi românii sunt cei mai interesaţi să pună bani deoparte (36%), urmaţi de francezi (35%).

În România, şi bărbaţii şi femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opţiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenţi, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbaţi.

În ceea ce priveşte topul pe regiuni al românilor orientaţi spre economisire, pe primul loc se află sud-estul ţării (42%), urmat de Bucureşti-Ilfov (39%) şi sud-vestul ţării, inclusiv Oltenia (38%).

În schimb, apetitul pentru credite ipotecare s-a redus considerabil, doar 3% dintre intervievaţi fiind interesaţi de obţinerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenţie de cumpărare în Franţa (0,6%) sau România (1%) şi cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%).

Segmentul de vârstă 25-34 este cel mai dispus să ia un credit în 2023, cu o medie de 5,1% la nivel european, aceeaşi categorie care înregistrează un procent superior mediei pieţei şi în România (1,50% faţă de 1%). Potrivit sondajului, acest interes scăzut este întreţinut atât de regimul proprietăţii, cât şi de costul finanţării achiziţiei de locuinţe. România este ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe (95%, în 2021, conform Eurostat), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% faţă de 50,5% chiriaşi), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriaşi.

În acelaşi timp, europenii sunt mult mai preocupaţi în 2023 de protejarea averii prezente decât de sporirea acesteia prin investiţii cu risc ridicat sau de satisfacerea unor nevoi. De asemenea, 18% dintre respondenţii europeni iau în calcul să ţină mai degrabă banii în numerar, la îndemână, decât să îi plaseze în diverse instrumente financiar-bancare.

Patru din zece europeni intenţionează să achiziţioneze asigurări de casă şi maşină în noul an. Asigurările de locuinţe (18%) alături de asigurările auto (22%) sunt pe locurile doi, respectiv trei, în lista produselor financiare pentru care consumatorii se pregătesc să aloce fonduri, în 2023. În ceea ce priveşte finanţarea unor nevoi imediate, cardul de credit este, în continuare, cel mai atractiv produs pentru europeni (cu 13% dintre respondenţi). Acest produs se bucură de o mare popularitate printre italieni (19%) şi britanici (18%) şi este preferat de Generaţia Z (17%, al treilea produs financiar ca intenţie de cumpărare în 2023, după conturile de economisire - 33% şi criptomonede 22%).

În România, femeile sunt mai degrabă adeptele unui comportament precaut şi axat pe prevenţie (17% optează pentru asigurările de casă şi 16% pentru asigurările auto), în timp ce bărbaţii sunt mai atraşi de risc.

Asigurările auto (26%) şi cardurile de credit (19%) sunt devansate de criptomonede (27%) în topul instrumentelor financiare avute în vedere de bărbaţii români, în 2023, potrivit Revolut.

Românii, cu 21%, sunt europenii cu cea mai favorabilă atitudine faţă de criptomonede, în 2023, urmaţi de polonezi şi italieni (11%). 

O altă caracteristică a pieţei locale este orientarea tot mai accentuată spre instrumente financiare fără cash, media la nivel naţional privind intenţia de a deţine numerar fiind inferioară celei europene - 13% dintre respondenţi români iau în calcul să ţină banii la saltea, faţă de 18% la nivel european.

Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%).

La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbaţii (19% faţă de 17%), iar opţiunea „banilor ţinuţi la saltea” este, cum era previzibil, influenţată de vârstă - procentul creşte de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani).

În România, diferenţa dintre cele două genuri în această privinţă este şi mai mare (16% la femei faţă de 10% la bărbaţi), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen.

”Surprinzătoare este inversarea preferinţei pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să ţină banii la saltea într-o proporţie mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicaţie posibilă este aceea că segmentele mai mature de populaţie sunt mai preocupate de economisire şi mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiţii”, se mai arată în comunicat.

La nivel regional, românii din vestul ţării sunt mai degrabă susţinătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-şi gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenţii din nord-estul ţării şi Muntenia.