PNL şi PSD au avut o dispută legată de eliminarea facilităţilor fiscale pentru unele categorii de angajaţi. Mărul discordiei îl reprezintă scutirile pentru cei din domeniul IT. Premierul Marcel Ciolacu afirmă că nu se pune problema eliminării acestor facilităţi, ci că se discută doar despre angajaţii din agricultură şi construcţii.

Întrebat ce facilităţi fiscale ar trebui eliminate, Theodor Stolojan spune: „În mod normal, toate”.

„Toate facilităţile fiscale, vorbim de scutiri de impozit pe venit şi mai ales, culmea absurdităţii, scutirea de contribuţie de asigurări de sănătate, care se practică în construcţii, în industria alimentară şi agricultură, scutirea de venit este la toţi aceştia, plus cei din tehnologia informaţiei, din IT, cum spunem noi, deci toate acestea ar trebui eliminate. Ele au fost introduse în mod populist, existau nişte argumente, că pleacă IT-ştii din România etc., deci existau nişte argumente dintre acestea, dar dacă ar fi să-l citez pe Milton Friedman, un mare economist, spunea următorul lucru: nimic nu devine mai permanent decât un program temporar adoptat de un Guvern în domenii din acestea de cheltuieli bugetare”, adaugă fostul premier.

El vorbeşte despre o situaţie absurdă creată în România.

„S-a creat o situaţie absurdă în economia românească, datorită acestor populisme pe care le întreţinem. De exemplu, toată societatea românească, la un moment dat, acum vreo trei săptămâni, se văita cât de mici sunt salariile la un profesor debutant, la un profesor cu zece ani vechime şi aşa mai departe, dar un profesor din acesta care avea salariul mediu 3.000-3.500 de lei, vorbesc de începutul carierei, plătea impozit pe venit, plătea contribuţie de sănătate şi am ajuns de exemplu în IT, unde oameni care câştigă peste 2.000 de euro net, în mână, ei nu plătesc impozit pe venit. În construcţii, nu plătesc impozit pe venit, nu plătesc nici contribuţii de asigurări de sănătate. Şi eu pun o întrebare: de ce trebuie să subvenţionăm din bugetul de stat construcţia de vile, construcţia de mall-uri comerciale, construcţia de hoteluri etc. etc., în România? Unde se mai întâlneşte o asemenea situaţie în Europa?”, mai spune Theodor Stolojan.

Întrebat care sunt şansele ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar din acest an, de 4,4% din PIB, în condiţiile în care după primele cinci luni, deficitul a ajuns deja la 2,32%, Theodor Stolojan indică „responsabilitatea guvernării”.

„Dacă Guvernul Ciolacu doreşte să-şi bată joc de România, va depăşi acest deficit, nu va lua măsurile care se impun. Anul viitor sigur că e an electoral, e foarte greu să iei măsuri care taie nişte venituri, dar există totuşi responsabilitatea faţă de România, nu numai faţă de situaţia unui partid politic sau a unui grup de interese. Aţi văzut că cei din justiţie se adresează CCR, că se elimină unele excese care există în sistemul lor de pensii, de venituri, sporuri peste sporuri, deci nu-i interesează problemele reale ale României, îi interesează buzunarul propriu”, încheie Stolojan.