Salariile mici, lipsa educaţiei financiare şi percepţia greşită că investiţiile sunt rezervate doar celor bogaţi îi ţin pe români departe de piaţa de capital şi îi expun riscului de fraude financiare, arată două sondaje realizate pentru XTB România.

Potrivit datelor, aproape jumătate dintre respondenţi (45%) consideră că munca înseamnă doar supravieţuirea de la o lună la alta, iar o treime (33%) o asociază cu stabilitatea financiară. Doar 19% cred că munca le permite să economisească, iar 4% o văd ca o şansă de investiţie. Diferenţele de percepţie sunt vizibile între sexe: femeile leagă munca mai mult de supravieţuire şi stabilitate, în timp ce bărbaţii o raportează la economisire şi investiţii.

În ce priveşte raportarea pe sexe, se observă că în special femeile spun că munca este asociată cu „supravieţuirea de la o lună la alta” şi cu „stabilitatea”, în timp ce bărbaţii consideră că munca îi ajută să economisească sau să investească.

Nemulţumirile faţă de venituri sunt la fel de clare. Doar 4 din 10 români spun că salariul reflectă corect munca depusă, în timp ce aproape jumătate consideră că venitul acoperă doar parţial efortul, iar 12% spun că sunt plătiţi sub nivelul muncii.

Peste un sfert din români nu rămân cu niciun ban la finalul lunii

Această situaţie se reflectă şi în modul în care sunt gestionaţi banii rămaşi la finalul lunii. Peste un sfert dintre români (33%) nu reuşesc să pună nimic deoparte după ce îşi achită facturile şi cheltuielile lunare, iar doar 1 din 10 transformă economiile în investiţii. 39% dintre respondenţi, în special tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, au spus că investesc fondurile necheltuite.

Rezultatele cercetării mai arată că percepţiile greşite şi lipsa informaţiilor au un rol important, deoarece doar 4 din 10 români cred că investiţiile sunt posibile doar cu sume mari, de peste 5.000 de lei. Totodată, 6% dintre respondenţi consideră că nu ar trebui să investească deloc.

Întrebaţi cum ar folosi suma de 5.000 lei dacă ar primi aceşti bani, aproape jumătate dintre respondenţi (48%) au spus că ar alege să îi ţină aproape, în cont sau acasă. Doar 19%, adică aproape 2 din 10, ar face pasul către investiţii, iar 12% i-ar cheltui pe bunuri diverse sau pe vacanţe. În acelaşi timp, 3% dintre oameni şi-ar achita din datorii cu 5.000 lei.  

În ce priveşte preferinţa pentru investiţii sau pentru economii, oamenii au declarat că preferă opţiunile pe care ei le percep ca fiind sigure sau tangibile. Concret, imobiliarele (40%) şi depozitele bancare (39%) domină topul. Lista continuă cu aurul (32%), cu investiţiile la bursă (18%) şi cu investiţiile în criptomonede (8%).

În acelaşi timp, lipsa banilor (60% din respondenţi), teama de risc (25%) şi lipsa informaţiilor (10%) reprezintă principalele bariere care împiedică oamenii să investească. 4% dintre respondenţi spun că nu au timp.

Românii, ţinte facile pentru escrocii financiari

Absenţa educaţiei financiare, dar şi a unei strategii pe termen lung, îi transformă pe oameni în victime naive ale fraudelor financiare, arată sondajul realizat de iSenseş2ţ la solicitarea XTB România.

Şapte din zece români (67%) au fost abordaţi cel puţin o dată de persoane care le-au promis câştiguri rapide, iar aproape 3 din 10 au pierdut bani în urma unor fraude financiare.

În acest context, băncile şi statul sunt considerate de respondenţi ca fiind cele mai sigure instituţii pentru protejarea banilor, în timp ce doar 2 din 10 români privesc platformele de investiţii ca fiind de încredere.

În plus, aproape 60% dintre respondenţii sondajului spun că au auzit despre platforme de investiţii, însă recunosc că nu înţeleg cum funcţionează acestea. Doar 33% (în special bărbaţii) au precizat că ştiu ce presupun investiţiile şi înţeleg mecanismul.

„Fraudele financiare apar acolo unde lipsesc informaţia şi încrederea. Faptul că aproape 9 din 10 români au pierdut bani în urma unor astfel de practici arată dimensiunea reală a problemei. Este esenţial să înţelegem că promisiunile de câştig rapid vin întotdeauna cu riscuri ascunse. Încrederea se câştigă greu, iar oamenii au nevoie să ştie că banii lor sunt în siguranţă doar atunci când aleg parteneri transparenţi şi responsabili”, adaugă Irina Cristescu.