Secretul „murdar" al energiei curate. Câte deşeuri produc parcurile eoliene sau panourile solare până ajung să producă energie

Postat la 20 martie 2020 341 afişări

Secretul „murdar" al energiei curate. Câte deşeuri produc parcurile eoliene sau panourile solare până ajung să producă energie

Lumea se îndreaptă spre surse de energie regenerabilă, iar Acordul de la Paris şi Green Deal-ul propus la nivelul Uniunii Europene modelează o direcţie nouă pentru piaţa de energie. Cu toate acestea, parcurile eoliene şi celelalte surse de energie „curată” generează deşeuri. Vor reuşi companiile româneşti să capitalizeze oportunitatea?

În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol.

Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv. În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare.

Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene. Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei. 

România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene.

Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield.

Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora. „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. 

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
energie,
deseuri,
eoliene,
parcuri

Citeşte pe comedymall.ro

Cum supravietuiesc afacerile mici în criză? Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

Decalogul unui mic antreprenor: Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul. Să rămânem atenţi. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi. Să fim optimişti. Să avem încredere. Să fim îndrăzneţi. Să ştim la ce să renunţăm. Să fim recunoscători. Să ne agăţăm de orice ni se oferă.

vezi continuarea
ZF.ro
Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium
Care este povestea Aur’a, apa de aur din România care se bea la Festivalul de Film de la Cannes, la Grand Prix-ul de la Monaco şi în hotelurile de cinci stele din Asia
Mediafax
Săracii oameni bogaţi. Cine sunt câştigătorii, dar şi cei care au avut de pierdut din cauza pandemiei de COVID-19 Săracii oameni bogaţi. Cine sunt câştigătorii, dar şi cei care au avut de pierdut din cauza pandemiei de COVID-19
Moneda euro atinge un nou maxim istoric. „Pragul de 5 lei pentru un euro probabil va fi atins în mai puţin de o lună, dacă vom continua la fel”
MonitorulApararii
Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania
Diplomaţia coercitivă în estul Mării Mediterane
MonitorulPartidelor
Acuzaţii pentru Barna: E inadmisibil să preluaţi tehnicile de manipulare ale PSD Acuzaţii pentru Barna: E inadmisibil să preluaţi tehnicile de manipulare ale PSD
Fost ministru PSD, mesaj de susţinere pentru un candidat PNL: Este un lider transformaţional
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.