Discuţiile s-au intensificat în marja Supercupei Europei, câştigată miercuri, 12 august, de Paris Saint-Germain în faţa lui Aston Villa, scor 2-1, la Salzburg. În timp ce cele două echipe se luptau pentru trofeu, în culisele fotbalului european se discuta despre viitorul lui Gianni Infantino şi despre o posibilă reorganizare profundă a FIFA.

Potrivit L’Equipe, UEFA este acum „foarte concentrată” asupra schimbării modului în care este condusă FIFA. Surse din cadrul forului european susţin că se lucrează pentru strângerea de voturi înaintea următoarelor confruntări instituţionale.

„O moţiune de cenzură va fi votată dacă Gianni Infantino nu îşi părăseşte postul în următoarele luni”, afirmă surse UEFA citate de publicaţia franceză.

UEFA, Asia şi CONCACAF şi-au pierdut încrederea în Infantino

Conflictul nu mai este însă doar unul între UEFA şi FIFA.

UEFA, Confederaţia Asiatică de Fotbal (AFC) şi CONCACAF, organizaţia care conduce fotbalul din America de Nord, Centrală şi Caraibe, şi-au intensificat în ultimele săptămâni criticile la adresa lui Infantino.

Preşedinţii celor trei confederaţii – Aleksander Ceferin, Sheikh Salman bin Ibrahim Al Khalifa şi Victor Montagliani – au semnat o scrisoare comună în care au cerut o analiză independentă a modului în care a fost gestionat controversatul proiect comercial al FIFA şi l-au acuzat pe Infantino că a distrus încrederea prin „înşelăciune” şi că „s-a plasat deasupra colectivului”.

UEFA deja a mers şi mai departe, anunţând public că actuala conducere FIFA şi-a pierdut încrederea forului european.

„Nicio opţiune nu ar trebui exclusă”, a transmis UEFA, într-o declaraţie care a fost interpretată drept unul dintre cele mai puternice atacuri împotriva lui Infantino de la alegerea sa în fruntea FIFA, în 2016.

Proiectul de 4,2 miliarde de dolari care a declanşat revolta

La originea actualei crize se află în special proiectul FIFA Forward Enterprise.

Infantino intenţiona să creeze o companie evaluată la aproximativ 20 de miliarde de dolari, care să gestioneze operaţiunile comerciale şi evenimentele FIFA, inclusiv Cupa Mondială. Până la 20% din noua companie urma să fie oferită investitorilor externi, ceea ce ar fi putut aduce aproximativ 4,2 miliarde de dolari.

Proiectul a provocat o opoziţie puternică din partea UEFA, AFC şi CONCACAF şi a fost abandonat de FIFA la sfârşitul lunii iulie. UEFA ameninţase inclusiv cu boicotarea competiţiilor FIFA dacă planul nu era retras.

FIFA şi-a cerut ulterior scuze celor 211 federaţii membre pentru greşelile făcute în gestionarea propunerii, dar conducerea organizaţiei şi-a reafirmat sprijinul pentru Infantino. Scuzele nu au oprit însă revolta.

O nouă lovitură: Noua Zeelandă îşi retrage sprijinul

Presiunea asupra lui Infantino a crescut chiar vineri, 14 august.

Federaţia de Fotbal din Noua Zeelandă a anunţat că îşi retrage sprijinul pentru realegerea actualului preşedinte FIFA, invocând pierderea încrederii în conducerea organizaţiei şi cerând o investigaţie independentă asupra proiectului comercial eşuat.

Mişcarea este importantă şi pentru că arată că opoziţia începe să se extindă dincolo de cele trei mari confederaţii care l-au atacat public pe Infantino.

Acuzaţii privind perioada petrecută la UEFA. FIFA neagă

Presiunea asupra lui Infantino a fost amplificată şi de informaţii publicate de presa britanică privind perioada în care acesta era secretar general al UEFA.

The Daily Telegraph a relatat despre o plată de plecare acordată unei foste angajate UEFA despre care publicaţia susţine că ar fi avut o relaţie cu Infantino şi în privinţa căreia ar fi existat favoritism.

UEFA a confirmat existenţa plăţii, precizând însă că aceasta a respectat regulamentele existente la momentul respectiv. FIFA şi Infantino au respins categoric acuzaţiile privind relaţia şi favoritismul şi au denunţat ceea ce organizaţia consideră a fi o campanie de subminare a preşedintelui său.

Cum ar putea fi îndepărtat Infantino

Drumul către înlăturarea lui Infantino nu este însă unul simplu. Potrivit The Times, cel puţin 20% dintre federaţiile membre FIFA pot solicita convocarea unui Congres extraordinar. În condiţiile în care FIFA are 211 membri, ar fi nevoie de 43 de federaţii pentru a declanşa această procedură. Congresul este organismul suprem al FIFA şi are atribuţii inclusiv în privinţa alegerii sau demiterii conducerii organizaţiei.

O asemenea mişcare ar necesita însă construirea unei coaliţii mult mai largi decât UEFA.

Europa are 55 de federaţii, iar alianţa politică dintre UEFA, AFC şi CONCACAF reprezintă, cel puţin teoretic, un bloc uriaş în interiorul FIFA. Totuşi, federaţiile naţionale votează individual, iar sprijinul declarat de conducerea unei confederaţii nu garantează automat toate voturile membrilor săi.

Alegerile din 2027, următoarea mare bătălie

Dacă Infantino rezistă presiunilor şi rămâne în funcţie, confruntarea decisivă poate avea loc la urne.

Actualul preşedinte intenţionează să candideze din nou la Congresul FIFA programat pe 17 martie 2027, la Rabat, în Maroc. Candidaţii care vor să îl înfrunte trebuie să intre în cursă până la 18 noiembrie 2026.

În culise au fost vehiculate deja mai multe nume care ar putea coagula opoziţia, printre care preşedintele CONCACAF, Victor Montagliani, şi preşedintele AFC, Sheikh Salman bin Ibrahim Al Khalifa. Nasser Al-Khelaifi, preşedintele asociaţiei europene a cluburilor şi al PSG, a fost de asemenea menţionat în discuţiile privind viitorul FIFA, fără ca până acum să existe o candidatură oficială.

L’Equipe susţine că planurile discutate la nivelul UEFA merg însă dincolo de simpla schimbare a preşedintelui.

Una dintre variante ar presupune separarea mai clară a celor trei mari funcţii ale FIFA: reglementarea fotbalului mondial, activitatea comercială şi organizarea competiţiilor. Cluburile ar urma, de asemenea, să primească o influenţă mai mare în structura de conducere.