♦ Revenirea, pe o perioadă, la piaţa reglementată a energiei pare acum cea mai la îndemână soluţie pentru a dezamorsa bomba facturilor în iarnă, dar oamenii din piaţă spun că negocierile încă se poartă.

„Discuţiile merg în direcţia unei reglementări pe tot lanţul, de la un nivel de preţ recunoscut producătorilor până la sta­bilirea unei marje pentru furnizor şi un preţ final pentru consumator“, spun oamenii din piaţa energiei, care menţionează că într-o astfel de logică toţi jucătorii rezistă, dar nimeni nu se îmbogăţeşte.

Alţi oameni din industrie spun că se analizează un model similar cu cel de pe piaţa gazelor, unde nu s-au înregistrat blocaje de anvergura celor din domeniul energetic. Pe sectorul gazelor naturale, prin OUG 119, producătorii sunt obligaţi să le vândă furnizorilor cantităţile necesare acoperirii consumului clienţilor casnici cu 150 lei/MWh. Cu acelaşi preţ primesc resursa furnizorii de gaze pentru produ­cătorii de energie termică sau producătorii de energie termică direct. Diferenţa faţă de preţul pieţei este enormă, în contextul în care în luna iulie, de exemplu, preţul de import al gazului natural era de 482 de lei/MWh, producţia internă fiind aliniată la cotaţiile internaţionale.

În contextul introducerii unor preţuri reglementate, surse apropiate discuţiilor spun că se intenţionează renunţarea la compensarea pentru furnizorii de energie.

Pe de altă parte, rămâne totuşi pro­blema costurilor de finanţare accesate de furnizorii de energie în vederea continuării activităţii din moment ce statul a întârziat plăţile către ei. În acest moment, pe piaţa de energie se aplică OUG 119 care este de fapt modificarea OUG 27/2022 prin care s-a introdus schema de sprijin pentru facturile la energie şi gaze pentru numeroase categorii de consumatori. De altfel, din noiembrie anul trecut, statul român a pus în aplicare mai multe scheme de sprijin, schimbate de două ori până acum, pentru protecţia consumatorilor de energie şi gaze în faţa preţurilor record. Schemele însă nu au vizat ţintirea directă a preţului, ci aplica­rea unui mecanism prin care furnizorii vindeau energia către consumatori la un preţ plafonat, diferenţa dintre costurile lor şi acel preţ urmând să fie acoperită de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat, furnizorii acumulând pierderi de sute de milioane de euro, în timp ce statul a întârziat plăţile promise prin lege. Prin OUG 119 însă s-a introdus un nivel de 1.300 de lei pe MWh până la care se fac decontările către furnizori. Acum companiile de profil nici măcar nu mai găsesc energia în piaţă pentru că niciun producător nu vinde la acest nivel. Piaţa este practic blocată.

Dincolo de haosul indus pe piaţa furnizării, consumatorii de energie sunt la rândul lor într-o dilemă majoră, neştiind cu două luni înainte de închiderea anului la ce nivel de cost al energiei să-şi facă bugetele pentru 2023.

Dacă în OUG 27/2022 în linii mari toată economia României primea energia plafo­nată, în OUG 119 au rămas doar IMM-urile, companiile alimentare sau instituţiile publice. Impactul a fost major, unele in­dustrii, cum este cea farma, lucrând oricum la un preţ al medicamentelor stabilit tot de stat.

„Noi am cerut reintroducerea în schema de sprijin dintr-un motiv foarte simplu. Preţul medicamentelor este regle­men­tat în România. Eu nu pot scumpi pro­dusul meu. Scoaterea industriei farma din această schemă este încă o dovadă a lipsei de înţelegere a guvernanţilor asupra modu­lui de funcţionare a economiei“, spunea Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

Mai departe, nici măcar companiile din industria alimentară, printre puţinele care mai au energia plafonată, nu înţeleg cum se aplică schema. ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista clară a CAEN-urilor compa­niilor care primesc energia la un preţ pla­fonat, dar nu a primit vreun răspuns. ANRE spune că răspunsul este la Ministe­rul Economiei, Ministerul Economiei spune că rezolvarea dilemei e la Ministerul Energiei, Ministerul Energiei tace. În această ceaţă legislativă stă acum industria alimentară, un business de 12 mld. euro, cu 12.700 de firme şi 150.000 de salariaţi.  „Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta. Se com­pensează 85% din media energiei consu­mate anul trecut. Am înţeles că va fi plafonat preţul la noi, dar încă nu am primit facturile. Nu ştiu cum se va aplica legea“, spunea Mircea Todoran, acţionar, Mirdatod Prod, care deţine brandul Telemea de Ibăneşti.

Pe de altă parte, pe Facebook, autorităţile dau asigurări că România este pregătită de iarnă, că are stocurile de gaze şi de cărbune pentru a produce energia. Mai rămâne de văzut la ce preţ va ajunge acea energie la consumatori.